| Conţinutul numărului revistei |
| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 581 2 |
| Ultima descărcare din IBN: 2020-05-13 20:40 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 616.321-008.17-072.1-08 (1) |
| Pathology of the digestive system. Complaints of the alimentary canal (1732) |
 SM ISO690:2012CUMPĂTĂ, Sergiu, HARBUZ, Lidia, SCUREAC, Andrei, GUŢU, Eugen. Managementul disfagiei postoperatorii persistente la bolnavii cu BRGE. In: Arta Medica , 2019, nr. 3(72), pp. 120-121. ISSN 1810-1852. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Arta Medica | ||||||
| Numărul 3(72) / 2019 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
| CZU: 616.321-008.17-072.1-08 | ||||||
| Pag. 120-121 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Introducere: Fundoplicația laparoscopică reprezintă la moment standardul de aur în tratamentul chirurgical anti-relux la pacienții cu boala de relux gastro-esofagian (BRGE). Deși disfagia postoperatorie este un fenomen obișnuit și autolimitant în primele săptămâni postoperator, aproximativ 8-35% dintre pacienți suferă de disfagie postoperatorie persistentă (DPP) – cu durata peste 12 săptămîni. Aceasta poate i rezolvată prin metode endoscopice - dilatare mecanică sau cu balon, iar în cazul eșecului acestora poate i necesară operația de revizuire a fundoplicației. Caz clinic: Pacienta, 54 ani, supusă intervenției chirurgicale programate – cruroraie posterioară cu fundoplicație Nissen-Rossetti laparoscopică, pentru BRGE cu esofagita gr. II (Savarry-Miller) și hernie hiatală axială. Perioada postoperatorie precoce se complică cu disfagie pronunțată la lichide, odinofagie. Examenul radiologic baritat de control constată un pasaj încetinit la nivelul fundoplicației pînă la 9 minute cu hipotonie si dilatarea esofagului distal. La a 8-a zi p/o se efectuează dilatarea mecanică cu sondă „ghidată pe ir” sub control radiologic – efect pozitiv temporar cu reapariția la 2 zile a disfagiei. Astfel la 11-a zi p/o se efectuează endoscopia digestivă cu dilatarea pneumatică cu balon – cu dispariția odinofagiei si persistența unei disfagii ușoare. Examenul radiologic baritat constată la 25-a zi și 4 luni p/o restabilirea pasajului la nivelul fundoplicației în 1min și 22 secunde respectiv. Supravegherea la distanța de 3 ani a relevat dispariția disfagiei preexistente cu controlul complet al reluxului. Concluzie: Metodele endoscopice de dilatare reprezintă metode eiciente de tratament al DPP, permit de a evita intervențiile de revizuire a fundoplicației, asociindu-se cu rezultate bune și durabile. |
||||||
| Cuvinte-cheie Disfagie postoperatorie, chirurgie anti-relux, Dilatare endoscopică, Postoperative dysphagia, anti-relux surgery, Endoscopic dilation |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Cumpătă, S.</dc:creator> <dc:creator>Harbuz, L.</dc:creator> <dc:creator>Scureac, A.</dc:creator> <dc:creator>Guţu, E.</dc:creator> <dc:date>2019-12-27</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Introducere: Fundoplicația laparoscopică reprezintă la moment standardul de aur în tratamentul chirurgical anti-relux la pacienții cu boala de relux gastro-esofagian (BRGE). Deși disfagia postoperatorie este un fenomen obișnuit și autolimitant în primele săptămâni postoperator, aproximativ 8-35% dintre pacienți suferă de disfagie postoperatorie persistentă (DPP) – cu durata peste 12 săptămîni. Aceasta poate i rezolvată prin metode endoscopice - dilatare mecanică sau cu balon, iar în cazul eșecului acestora poate i necesară operația de revizuire a fundoplicației. Caz clinic: Pacienta, 54 ani, supusă intervenției chirurgicale programate – cruroraie posterioară cu fundoplicație Nissen-Rossetti laparoscopică, pentru BRGE cu esofagita gr. II (Savarry-Miller) și hernie hiatală axială. Perioada postoperatorie precoce se complică cu disfagie pronunțată la lichide, odinofagie. Examenul radiologic baritat de control constată un pasaj încetinit la nivelul fundoplicației pînă la 9 minute cu hipotonie si dilatarea esofagului distal. La a 8-a zi p/o se efectuează dilatarea mecanică cu sondă „ghidată pe ir” sub control radiologic – efect pozitiv temporar cu reapariția la 2 zile a disfagiei. Astfel la 11-a zi p/o se efectuează endoscopia digestivă cu dilatarea pneumatică cu balon – cu dispariția odinofagiei si persistența unei disfagii ușoare. Examenul radiologic baritat constată la 25-a zi și 4 luni p/o restabilirea pasajului la nivelul fundoplicației în 1min și 22 secunde respectiv. Supravegherea la distanța de 3 ani a relevat dispariția disfagiei preexistente cu controlul complet al reluxului. Concluzie: Metodele endoscopice de dilatare reprezintă metode eiciente de tratament al DPP, permit de a evita intervențiile de revizuire a fundoplicației, asociindu-se cu rezultate bune și durabile.</p></dc:description> <dc:description xml:lang='en'><p>Background: The laparoscopic fundoplication is currently the gold standard anti-relux operation in patients with gastro-esophageal relux disease (GERD). Although postoperative dysphagia is a common and self-limiting phenomenon in the early postoperative weeks, approximately 8-35% of patients sufer from persistent postoperative dysphagia (PPD) over 12 weeks. This condition can be solved by endoscopic methods - mechanical or balloon dilatation, or in case of their failure, the revision surgery may be necessary. Clinical case: The 54-year-old patient, female, undergoing elective surgery - laparoscopic Nissen-Rossetti fundoplication with posterior cruroplasty, for GERD with esophagitis gr. II (Savarry-Miller) and axial hiatal hernia. In the early postoperative period appeared a pronounced dysphagia for luid and odinophagia. The controlled barium esophagogram revealed a slowed passage through fundoplication for up to 9 minutes with hypotony and dilation of the distal esophagus. On the 8th postoperative day, a guidewire assisted mechanical dilatation was performed under radiological control - a temporary positive efect with recurrence of dysphagia at 2nd day. Thus, on the 11th postoperative day a endoscopic pneumatic balloon dilation was performed - with disappearance of odinophagia and the persistence of a mild dysphagia. At 25th day and 4 months after surgery, the barium esophagogram examination revealed a total restoration passage through fundoplication level with esophageal clearance in 1 min and 22 sec respectively. 3-year follow-up showed the disappearance of pre-existing PPD with complete control of relux symptoms. Conclusion: Endoscopic methods of dilatation are efective methods of treatment for DPP, being able to avoid revision surgery, and are associated with good and durable results</p></dc:description> <dc:source>Arta Medica 72 (3) 120-121</dc:source> <dc:subject>Disfagie postoperatorie</dc:subject> <dc:subject>chirurgie anti-relux</dc:subject> <dc:subject>Dilatare endoscopică</dc:subject> <dc:subject>Postoperative dysphagia</dc:subject> <dc:subject>anti-relux surgery</dc:subject> <dc:subject>Endoscopic dilation</dc:subject> <dc:title>Managementul disfagiei postoperatorii persistente la bolnavii cu BRGE</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
