Articolul precedent |
Articolul urmator |
457 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-05-28 13:18 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
[327+339.56](478:470) (1) |
International relations. World, global politics. International affairs. Foreign policy (1466) |
Foreign trade. External trade. International trade (389) |
SM ISO690:2012 ROTARU, Liviu. Embargourile Federației Ruse ca instrument de presiune și intimidare a Republicii Moldova. In: Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:: Ştiinţe umanistice, 11-13 aprilie 2019, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2019, SU, pp. 49-51. ISBN 978-9975-142-89-2. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: SU, 2019 |
||||||
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti" Chișinău, Moldova, 11-13 aprilie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: [327+339.56](478:470) | ||||||
Pag. 49-51 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Relaţiile Republicii Moldova (RM) cu Federaţia Rusă (FR) prezintă un interes major, întâi de toate, pentru RM şi este un subiect de confruntări politice interne între diverse forţe politice moldoveneşti. Iată de ce este important să abordăm problema embargourilor, impuse de FR RM. Surse documentare pentru această comunicare au servit datele statistice, declaraţiile politice ale diverşilor oameni politici, din RM şi din FR. În urma cercetărilor efectuate, am ajuns la următoarele constatări: în pofida poziționării RM pe un sol fertil, statul nu ocupă totuși o poziție geografică foarte bună și nici nu dispune de resurse minerale. Procesul de reforme inițiate după obținerea independenței a decurs destul de anevoios, iar guvernele de atunci nu se bucurau de un suport politic în implementarea lor. Aceste lucruri au făcut ca, de fapt, economia moldovenească se rămână dependentă de cea rusă. După tensionarea relațiilor cu Rusia, RM a început căutările pentru a-și diversifica exporturile și, în acest sens, piața europeană a devenit una atractivă, mai ales prin faptul că este o piață previzibilă, mai puțin dependentă de factorul politic, spre deosebire de cea rusă. În scurt timp, UE a devenit principalul partener economic al Chișinăului, și chiar regiunea separatistă transnistreană, care era și este tradițional apropiată de Rusia, exportă mai mult în statele europene decât în Est. Moldova este totuși dependentă în totalitate de livrările de gaze rusești, dar și de piața rusă care sunt utilizate de către Rusia drept un instrument în vederea impunerii voinței sale în anumite teritorii[1]. Pentru prima dată în istoria relațiilor comercial-economice modoruse, cea din urmă a recurs la un embargou economic, neavând niciun pretext de natură economic, în martie 2006. Interzicerea importului rusesc de vinuri moldovenești a creat un conflict diplomatic major între RM și FR. Dacă în 2005 volumul exportului Moldovei către Rusia era în valoare totală de 347 366 mii dolari SUA, atunci în 2006 această sumă scade practic în jumătate. Rusia reprezenta, în 2006, principala piață de desfacere a băuturilor alcoolice moldovenești (80% din totalul exporturilor de vin mergea pe piața rusă) [2]. Relaţiile Republicii Moldova (RM) cu Federaţia Rusă (FR) prezintă un interes major, întâi de toate, pentru RM şi este un subiect de confruntări politice interne între diverse forţe politice moldoveneşti. Iată de ce este important să abordăm problema embargourilor, impuse de FR RM. Surse documentare pentru această comunicare au servit datele statistice, declaraţiile politice ale diverşilor oameni politici, din RM şi din FR. În urma cercetărilor efectuate, am ajuns la următoarele constatări: în pofida poziționării RM pe un sol fertil, statul nu ocupă totuși o poziție geografică foarte bună și nici nu dispune de resurse minerale. Procesul de reforme inițiate după obținerea independenței a decurs destul de anevoios, iar guvernele de atunci nu se bucurau de un suport politic în implementarea lor. Aceste lucruri au făcut ca, de fapt, economia moldovenească se rămână dependentă de cea rusă. După tensionarea relațiilor cu Rusia, RM a început căutările pentru a-și diversifica exporturile și, în acest sens, piața europeană a devenit una atractivă, mai ales prin faptul că este o piață previzibilă, mai puțin dependentă de factorul politic, spre deosebire de cea rusă. În scurt timp, UE a devenit principalul partener economic al Chișinăului, și chiar regiunea separatistă transnistreană, care era și este tradițional apropiată de Rusia, exportă mai mult în statele europene decât în Est. Moldova este totuși dependentă în totalitate de livrările de gaze rusești, dar și de piața rusă care sunt utilizate de către Rusia drept un instrument în vederea impunerii voinței sale în anumite teritorii[1]. Pentru prima dată în istoria relațiilor comercial-economice modoruse, cea din urmă a recurs la un embargou economic, neavând niciun pretext de natură economic, în martie 2006. Interzicerea importului rusesc de vinuri moldovenești a creat un conflict diplomatic major între RM și FR. Dacă în 2005 volumul exportului Moldovei către Rusia era în valoare totală de 347 366 mii dolari SUA, atunci în 2006 această sumă scade practic în jumătate. Rusia reprezenta, în 2006, principala piață de desfacere a băuturilor alcoolice moldovenești (80% din totalul exporturilor de vin mergea pe piața rusă) [2]. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Rotaru, L.</dc:creator> <dc:date>2019</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Relaţiile Republicii Moldova (RM) cu Federaţia Rusă (FR) prezintă un interes major, întâi de toate, pentru RM şi este un subiect de confruntări politice interne între diverse forţe politice moldoveneşti. Iată de ce este important să abordăm problema embargourilor, impuse de FR RM. Surse documentare pentru această comunicare au servit datele statistice, declaraţiile politice ale diverşilor oameni politici, din RM şi din FR. În urma cercetărilor efectuate, am ajuns la următoarele constatări: în pofida poziționării RM pe un sol fertil, statul nu ocupă totuși o poziție geografică foarte bună și nici nu dispune de resurse minerale. Procesul de reforme inițiate după obținerea independenței a decurs destul de anevoios, iar guvernele de atunci nu se bucurau de un suport politic în implementarea lor. Aceste lucruri au făcut ca, de fapt, economia moldovenească se rămână dependentă de cea rusă. După tensionarea relațiilor cu Rusia, RM a început căutările pentru a-și diversifica exporturile și, în acest sens, piața europeană a devenit una atractivă, mai ales prin faptul că este o piață previzibilă, mai puțin dependentă de factorul politic, spre deosebire de cea rusă. În scurt timp, UE a devenit principalul partener economic al Chișinăului, și chiar regiunea separatistă transnistreană, care era și este tradițional apropiată de Rusia, exportă mai mult în statele europene decât în Est. Moldova este totuși dependentă în totalitate de livrările de gaze rusești, dar și de piața rusă care sunt utilizate de către Rusia drept un instrument în vederea impunerii voinței sale în anumite teritorii[1]. Pentru prima dată în istoria relațiilor comercial-economice modoruse, cea din urmă a recurs la un embargou economic, neavând niciun pretext de natură economic, în martie 2006. Interzicerea importului rusesc de vinuri moldovenești a creat un conflict diplomatic major între RM și FR. Dacă în 2005 volumul exportului Moldovei către Rusia era în valoare totală de 347 366 mii dolari SUA, atunci în 2006 această sumă scade practic în jumătate. Rusia reprezenta, în 2006, principala piață de desfacere a băuturilor alcoolice moldovenești (80% din totalul exporturilor de vin mergea pe piața rusă) [2]. Relaţiile Republicii Moldova (RM) cu Federaţia Rusă (FR) prezintă un interes major, întâi de toate, pentru RM şi este un subiect de confruntări politice interne între diverse forţe politice moldoveneşti. Iată de ce este important să abordăm problema embargourilor, impuse de FR RM. Surse documentare pentru această comunicare au servit datele statistice, declaraţiile politice ale diverşilor oameni politici, din RM şi din FR. În urma cercetărilor efectuate, am ajuns la următoarele constatări: în pofida poziționării RM pe un sol fertil, statul nu ocupă totuși o poziție geografică foarte bună și nici nu dispune de resurse minerale. Procesul de reforme inițiate după obținerea independenței a decurs destul de anevoios, iar guvernele de atunci nu se bucurau de un suport politic în implementarea lor. Aceste lucruri au făcut ca, de fapt, economia moldovenească se rămână dependentă de cea rusă. După tensionarea relațiilor cu Rusia, RM a început căutările pentru a-și diversifica exporturile și, în acest sens, piața europeană a devenit una atractivă, mai ales prin faptul că este o piață previzibilă, mai puțin dependentă de factorul politic, spre deosebire de cea rusă. În scurt timp, UE a devenit principalul partener economic al Chișinăului, și chiar regiunea separatistă transnistreană, care era și este tradițional apropiată de Rusia, exportă mai mult în statele europene decât în Est. Moldova este totuși dependentă în totalitate de livrările de gaze rusești, dar și de piața rusă care sunt utilizate de către Rusia drept un instrument în vederea impunerii voinței sale în anumite teritorii[1]. Pentru prima dată în istoria relațiilor comercial-economice modoruse, cea din urmă a recurs la un embargou economic, neavând niciun pretext de natură economic, în martie 2006. Interzicerea importului rusesc de vinuri moldovenești a creat un conflict diplomatic major între RM și FR. Dacă în 2005 volumul exportului Moldovei către Rusia era în valoare totală de 347 366 mii dolari SUA, atunci în 2006 această sumă scade practic în jumătate. Rusia reprezenta, în 2006, principala piață de desfacere a băuturilor alcoolice moldovenești (80% din totalul exporturilor de vin mergea pe piața rusă) [2].</p></dc:description> <dc:source>Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: (SU) 49-51</dc:source> <dc:title>Embargourile Federației Ruse ca instrument de presiune și intimidare a Republicii Moldova</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>