Cercetarea circulaţiei monedelor grecești pe teritoriul Pruto-Nistrean, în baza descoperirilor realizate până în prezent, este importantă, în măsura în care aceasta permite abordarea unor aspecte social-economice ale relațiilor dintre greci și barbari (geți și sciți). În spaţiul dintre Prut şi Nistru au fost descoperite în jur de 1.400 de monede greceşti, care pot fi clasificate, după contextul descoperirii, în două categorii: monede descoperite în cadrul tezaurelor și cele descoperite izolat. O categorie importantă reprezintă monedele descoperite în cadrul tezaurelor, cum sunt cele de la Doroțcaia (raionul Dubăsari), Lărguța (raionul Cantemir), Durlești, Chișinău, Anadol (azi Dolinskoe, regiunea Odesa, Ucraina). Un interes deosebit merită tezaurul de la Stolniceni (raionul Hâncești), în care, pe lângă cele 44 de drahme histriene, au fost identificate 10 monede locale, de tip Huși-Vovriești (Fig. 1/3). În ceea ce privește descoperirile izolate, majoritatea din acestea prezintă monede histriene (Fig. 1/1) sau tyrasiene (Fig. 1/2). Colonia grecească Histria, întemeiată în jurul anului 657 î. Hr., a devenit cel mai important polis de pe ţărmurile de vest şi nord–vest ale Pontului Euxin. Drahmele histriene au fost descoperite în mai multe regiuni de pe teritoriul Pruto-Nistrean, inclusiv la Costești, Horodiște etc. Tyra, un alt polis important, datorită poziției sale geografice avantajoase pe malul limanului Nistrului, putea controla navigaţia şi comerţul pe această arteră importantă pentru mediul barbar. Monede tyrasiene au fost descoperite la Butuceni și Trebujeni (raionul Orhei). Colonizarea greacă a litoralului Mării Negre a jucat un rol important pentru istoria spațiului nord-vest pontic. Coloniștii interacționau cu populația barbară, mai ales, cu populația getică, realizând schimbul de mărfuri. Intensificarea acestor relații a contribuit la folosirea monedei ca mijlocitor în relaţiile de schimb, pe întregul teritoriu controlat de geți, inclusiv în spațiul Pruto-Nistrean. Pătrunderea monedelor grecești pe teritoriul dat nu este legată doar de schimburile marfare. Una din modalități de pătrundere a acestora puteau fi sumele plătite populației sau căpeteniilor barbare autohtone pentru protecție, răscumpărarea teritoriului cetății sau pentru răscumpărarea ostaticilor. De asemenea, este documentată folosirea monedelor pontice în practicile religioase ale autohtonilor, deoarece unele apar în contexte funerare, fiind depuse, probabil, intenţionat ca „obol al lui Charon”. Astfel, putem presupune că circulația monetară nu reflectă doar contactele comerciale între lumea greacă și cea barbară, ci și existența unor raporturi politice și militare, reflectând aspecte diverse și complexe în relațiile dintre ele.figureFig. 1. Monede grecești descoperite în spațiul Pruto-Nistrean (1 – monedă de Histria; 2 – monedă de Tyra; 3 – monedă autohtonă de tip Huși-Vovriești)