Ex-libris (lat. „din carte”) este o marcă sigilată care conține informații despre posesorul unei cărți sau unei colecții de cărți și care de obicei se amplasează pe forzațul sau pe versoul foii de titlu a cărții. De fapt, ex-libris reprezintă un semn personalizat de format mic (de obicei, nu depășește 15 cm în lățime sau înalțime) reprodus în partea de sus a paginii. Orice ex-libris este o compoziție cu text, indicând numele posesorului (elementul principal), combinat cu o imagine reprezentativă, simbolică, alegorică sau asociativă (element opțional). Astăzi ex-libris este o specie a artei grafice (grafica miniatură). În mod tradițional, ex-librisuri reprezintă imaginile gravate imprimate adânc în pagină, reliefarea fiind garantul originalității lucrării. Ex-librisurile din cărțile manuscrise din secolele X–XIV, din incunabule din secolele XV–XVI, din cărțile tipărite cu caracter laic din secolele XVII–XIX sunt gravate în lemn (xilogravură) sau, mai rar, în metal (acvaforte). Doar în secolul al XX-lea s-a afirmat tradiția ex-librisurilor desenate cu creion, guașă, acuarelă. Majoritatea ex-librisurilor ce se regăsesc pe teritoriul Republicii Moldova sunt imaginile gravate. Cea mai veche piesa grafică de acest tip datează cu finele secolului al XVII-lea, iar cea mai nouă – cu anii ʼ80 ai secolului al XX-lea. În cea mai mare parte acestea se păstrează în colecțiile Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (Cartea veche și rară, Moldavistica), fiind reproduse pe paginile cărților de uz bisericesc și cotidian. Unele ex-librisuri care reprezintă valoarea artistică se află în colecțiile Muzeului Național de Artă a Moldovei (Grafica națională) și ale Muzeului Național de Literatură a Moldovei (Arta plastică). Mai multe piese grafice se regăsesc în posesia autorilor, a familiilor lor, a Societății bibliofile „Paul Gore” (BNRM), reprezentate prin persoanele notorii ale culturii moldovenești, scriitorul Iurie Colesnic și graficianul Valeriu Herța.