Enigma cetăţii de piatră de la Orheiul Vechi
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
582 4
Ultima descărcare din IBN:
2021-05-27 09:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
728.8.03(478)(091) (1)
Архитектура (637)
SM ISO690:2012
ŞLAPAC, Mariana. Enigma cetăţii de piatră de la Orheiul Vechi. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, p. 116. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Enigma cetăţii de piatră de la Orheiul Vechi

CZU: 728.8.03(478)(091)

Pag. 116-116

Şlapac Mariana
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 11 martie 2020


Rezumat

Cetatea de piatră de la Orheiul Vechi, numită şi „citadelă”, a fost construită în perioada hordeză între actualele aşezări rurale Trebujeni şi Butuceni pe un promontoriu apărat natural din trei părţi de malurile abrupte şi apa râului Răut. În anii ’60 ai secolului al XIV-lea aici a existat o importantă alcătuire urbană, identificată cu Oraşul Nou (Yangi-şehr/Şehr al-Cedid), iar după 1370 îşi are începuturile Orheiul medieval moldovenesc, numit Orheiul Vechi, pentru a-l deosebi de aşezarea omonimă întemeiată în secolul al XVI-lea. Citadela reprezintă unica cetate de piatră din Moldova adaptată unui program anterior – o clădire din cărămidă de plan alungit, care a înglobat în secolul al XIV-lea un vechi mausoleu turanic. Unii cercetători consideră că este vorba de palatul zidit de emirul creştinat Dimitrie, care s-a stabilit cu traiul la Orheiul Vechi, iar alţii văd în această clădire o hanaka, lăcaş al sufiilor, un fel de „mănăstire musulmană”. În opinia autorului, ipoteza edificării palatului de principele tătar Dimitrie este puţin verosimilă, în schimb, versiunea hanakalei este mult mai convingătoare. Se pare că hanaka de la Orheiul Vechi a evoluat la un moment dat într-o hanaka fortificată, care însuma calităţi atât ale unei reşedinţe a sufiilor, cât şi ale unui ribat oriental. Ca analogii, au fost propuse hanaka fortificată a lui Pir-Huseyn de pe râul Pirsagat (Azerbaidjan) şi hanaka fortificată a lui Hoca Ahmed Yesevi din Turkestan (Kazahstan). Nu este exclus ca autorităţile hordeze să fi planificat în interiorul citadelei construcţia şi altor obiective şi, poate, crearea în viitor a unui complex memorial şi reprezentativ, menit a fi un important avanpost al islamului în teritoriile apusene ale Hoardei de Aur. La acea vreme cetatea de piatră de la Orheiul Vechi urmează modelul „reşedinţei fortificate orientale” a cărei sursă poate fi găsită în Orientul Apropiat şi Asia Mijlocie.

DataCite XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Şlapac, M.E.</creatorName>
<affiliation>Institutul Patrimoniului Cultural, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='ro'>Enigma cetăţii de piatră de la Orheiul Vechi</title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2019</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'> 978-9975-84-104-7</relatedIdentifier>
<subjects>
<subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>728.8.03(478)(091)</subject>
</subjects>
<dates>
<date dateType='Issued'>2019</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Cetatea de piatră de la Orheiul Vechi, numită şi &bdquo;citadelă&rdquo;, a fost construită &icirc;n perioada hordeză &icirc;ntre actualele aşezări rurale Trebujeni şi Butuceni pe un promontoriu apărat natural din trei părţi de malurile abrupte şi apa r&acirc;ului Răut. &Icirc;n anii &rsquo;60 ai secolului al XIV-lea aici a existat o importantă alcătuire urbană, identificată cu Oraşul Nou (Yangi-şehr/Şehr al-Cedid), iar după 1370 &icirc;şi are &icirc;nceputurile Orheiul medieval moldovenesc, numit Orheiul Vechi, pentru a-l deosebi de aşezarea omonimă &icirc;ntemeiată &icirc;n secolul al XVI-lea. Citadela reprezintă unica cetate de piatră din Moldova adaptată unui program anterior &ndash; o clădire din cărămidă de plan alungit, care a &icirc;nglobat &icirc;n secolul al XIV-lea un vechi mausoleu turanic. Unii cercetători consideră că este vorba de palatul zidit de emirul creştinat Dimitrie, care s-a stabilit cu traiul la Orheiul Vechi, iar alţii văd &icirc;n această clădire o hanaka, lăcaş al sufiilor, un fel de &bdquo;mănăstire musulmană&rdquo;. &Icirc;n opinia autorului, ipoteza edificării palatului de principele tătar Dimitrie este puţin verosimilă, &icirc;n schimb, versiunea hanakalei este mult mai convingătoare. Se pare că hanaka de la Orheiul Vechi a evoluat la un moment dat &icirc;ntr-o hanaka fortificată, care &icirc;nsuma calităţi at&acirc;t ale unei reşedinţe a sufiilor, c&acirc;t şi ale unui ribat oriental. Ca analogii, au fost propuse hanaka fortificată a lui Pir-Huseyn de pe r&acirc;ul Pirsagat (Azerbaidjan) şi hanaka fortificată a lui Hoca Ahmed Yesevi din Turkestan (Kazahstan). Nu este exclus ca autorităţile hordeze să fi planificat &icirc;n interiorul citadelei construcţia şi altor obiective şi, poate, crearea &icirc;n viitor a unui complex memorial şi reprezentativ, menit a fi un important avanpost al islamului &icirc;n teritoriile apusene ale Hoardei de Aur. La acea vreme cetatea de piatră de la Orheiul Vechi urmează modelul &bdquo;reşedinţei fortificate orientale&rdquo; a cărei sursă poate fi găsită &icirc;n Orientul Apropiat şi Asia Mijlocie.</p></description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>