În literatura de specialitate privind reglementarea, „conformitatea” se concentrează pe populațiile țintă ale reglemen-tării, pe măsura în care ele respectă regulamentul și pe motivele pentru care o fac. Diferite componente ale științei sociale au abordări variate în ceea ce privește această întrebare. De exemplu, cercetătorii din domeniul dreptului și economiei se uită la calculele cost-beneficiu și, prin urmare, se concentrează mai mult pe costurile de conformitate (de exemplu, Becker 1968; Stigler, 1970). Cercetătorii sociali tind să privească mai mult la normele sociale și la ceea ce le face obligatorii în cadrul grupurilor sociale (de exemplu, DiMento, 1989, Vaughan, 1996, Schwartz & Orleans, 1967). Psihologii ar putea analiza trăsăturile individuale și psihologia grupurilor pentru a explica rebeliunea și conformitatea (de exemplu, Brehm & Brehm, 1981; Jenkins 1994). Fără îndoială, controlul de conformitate are multe beneficii, dar o atenție deosebită merită să acordăm etapelor care trebuie implementate pentru a stabili o activitate de comformitate de calitate.

In the scholarly literature on regulation, “compliance” focuses on target populations of regulation, the extent to which they comply with regulation, and why they do so. Different strands of social science take different approaches to this question. For example, law and economics scholars look at cost-benefit calculations and thus focus on deterrence and costs of compliance (e.g. Becker 1968; Stigler, 1970). Sociological scholars tend to look more at social norms and what makes them binding within social groups (e.g. DiMento, 1989; Vaughan, 1996; Schwartz & Orleans, 1967). Psychologists might look at individual traits and small group psychology to explain rebellion and conformity (e.g. Brehm & Brehm, 1981; Jenkins 1994). Undoubtedly, the compliance control has many benefits, but it is worth paying a lot of attention to the steps that need to be made in order to establish a quality compliance activity.