România a intrat în Primul Război Mondial abia în august 1916, după o perioadă de doi ani de neutralitate, declarând război Imperiului Austro-Ungar (care era însă parte a Puterilor Centrale - Germania, Imperiul Otoman şi Bulgaria). Fiind insuficient nepregătită şi slab înzestrată, Armata Românâ a suferit rapid înfrângeri militare semnificative, în special în urma luptelor violente din Carpaţi, în zona Predealului, unde foarte mulţi ostaşi români au fost făcuţi prizonieri de război. Majoritatea acestor prizonieri români au fost duşi în lagărele de prizonieri din Germania, în special în provinciile Alsacia şi Lorena, care pe atunci erau părţi componente ale statului german. Folosiţi îndeosebi la diferite munci istovitoare (întreţinerea drumurilor, defrişarea pădurilor, lucrări în carierele de piatră), prizonierii au primit drept retribuţie - iar din punct de vedere organizatoric motivele sunt uşor de identificat - “Cupoane”/“Gutscheine”, cunoscute de asemenea ca “bani de lagăr”. Acestea sunt de fapt un fel de “Notgelduri” germane, însă autorul le consideră interesante pentru numismatica românească fiindcă au fost emise special de comandamentele germane ale lagărelor pentru a fi folosite de către prizonierii de război români.