Odată cu apariția agriculturii și după dezvoltarea olăritului, omul a descoperit un alt element din natură care poate fi modelat cu ajutorul focului: metalul. Astfel, treptat a început să prelucreze diverse minereuri (neferoase și feroase), care a permis obținerea a numeroase metale – cupru, fier, plumb, aur, argint, zinc, magneziu etc., ce au fost folosite, uneori în aliaj – cum este bronzul, la realizarea de unelte și arme, pe care le-au utilizat intens. Unele dintre aceste metale, care au fost folosite și la producerea de ustensile folosite în bucătărie sau chiar de veselă, s-au dovedit a fi nocive pentru om, ele fiind cuprinse în categoria metalelor grele. Proiectul nostru are ca scop evaluarea conținutului de metale a unor schelete umane vechi descoperite în situri arheologice din spațiul est-carpatic, contribuind la cunoașterea stării de sănătate a respectivelor comunități (identificarea situațiilor de contaminare cu metale grele și/sau a celor cu deficit de metale). Sunt prezentate rezultatele analizei, utilizând spectrometria de absorbție atomică (AAS) pe flacără și cuptor de grafit, a 10 schelete umane medievale provenite din situl de la Costești-Cier (județul Iași, România), colectate în cadrul cercetărilor arheologice întreprinse între anii 2012-2014. S-au prelevat câte două probe de os din fiecare schelet, respectând același element anatomic (femur), pentru a realiza comparații între indivizi. S-a constatat, din cercetările anterioare, că probele de os prelevate de la nivelul femurului oferă cele mai sigure rezultate. S-au obținut valori cuprinse între 0,40–4,54 μg. g-1 pentru Cu; 0,22–5,38 μg. g-1 pentru Pb; 0,01–0,6 μg. g-1 pentru Cd; 2,25–6,84 μg. g-1 pentru Ni; 0,007–2,30 μg. g-1 pentru Cr.