| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 739 19 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-03-22 10:50 |
 SM ISO690:2012CALESTRU, Livia. Importanţa crizomelidelor (Coleoptera, Chrysomelidae) din Republica Moldova . In: Sustainable use and protection of animal world diversity:: International Symposium dedicated to 75th anniversary of Professor Andrei Munteanu , 30-31 octombrie 2014, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, pp. 127-128. ISBN 978-9975-62-379-7. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Sustainable use and protection of animal world diversity: 2014 | ||||||
|
Simpozionul " Sustainable use and protection of animal world diversity: " Chișinău, Moldova, 30-31 octombrie 2014 | ||||||
|
||||||
| Pag. 127-128 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Ca material au servit colectările şi observaţiile efectuate pe teritoriul Republicii Moldova în anii 1996-2014 precum şi colecţiile Institutului de Zoologie (AŞM) şi, Institutului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor. Printre primele specii care au fost menționate în literatură sunt dăunători ai culturilor agricole: Entomoscelis adonidis Pall. (Recalo, 1889, 1890; Crasilişcic, 1915); bromius obscurus L. (Belen de Balliu, 1900, 1901; Serîi, 1971; Busuioc, 1978). De la începutul veacului trecut (Vereşiagin, 1914; Crasilişcic, 1915, 1916) gîndacul ovăzului oulema melanopus L. este cunoscut ca dăunător al gramineelor. Dar şi la momentul actual gîndacul ovăsului rămîne una din cele mai dăunătoare specii în Moldova (Chiriac, 1992; Chiriac, Poiras, Calestru, 2001). Dintre crizomelidele dăunătoare cel mai bine studiat este gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say), care s-a depistat pentru prima dată pe teritoriul republicii în 1960, iar în 1964 s-a răspândit pe întreg teritoriul ei (Vorotînţeva, 1971). În lucrarea lui B.V. Vereşiaghin (1967) dedicată studierii entomofaunei dendrofile dăunătoare sunt date despre speciile Chrysomela populi L. și galerucella luteola Mull. Crizomelidele se întâlnesc aproximativ pe toate plantele de valoare economică. Importanţa lor economică deseori este neapreciată, deoarece vătămările provocate rar duc la pieirea totală a plantei. Nivelul de vătămare depinde de efectivul numeric şi proprietatea speciei de a forma focare de înmulţire în masă. Dăunătorii pădurilor şi altor plantaţii silvice. Cei mai cunoscuți dăunători în păduri şi plantaţii silvice sunt: Chrysomela vigintipunctata Scop. pe salcie, C. populi l., C. tremula Fabr. şi C. saliceti (Weis.) pe salcie şi plop, plagiodera versicolora (laich.) pe salcie, mai rar pe plop, dăunător al ulmului - galerucella luteola Mull., care în ultimii ani aduce prejudicii mari plantaţiilor din Chişinău.Dăunătorii culturilor cerealiere şi tehnice: Gândacul ovăzului (oulema melanopus l.) şi cerealelor (o. gallaeciana (Heyd.) atât insectele adulte, cât şi larvele lor atacă ovăzul, grâul, secara. Aceste specii se întâlnesc pe tot teritoriul republicii şi sunt cunoscuţi ca unii din dăunătorii principali ai culturilor cerealiere. Gândacul ţestos al sfeclei (Cassida nebulosa L.) este dăunător al sfeclei de zahăr şi la înmulţire în număr mare poate aduce daune. Pe rapiţă se întâlneşte Entomoscelis adonidis Pall. și Colaphus sophiae (Schall.). Dăunătorii pomilor fructiferi şi ai pomuşoarelor. Lochmaea crataegi (Först.) aduce daună neânsemnată păducelului. Uneori se observă pe prun şi măr. Iar insectele adulte de orsodacne cerasi (l.) și o. lineola (Panz.) se hrănesc cu frunzele, florile şi ovarele de păducel, prun, vişin, scoruş, însă nu aduc prejudicii mari roadei. Dăunătorii culturilor leguminoase şi ierburi perene: Colaphus sophiae se hrăneşte de obicei pe plante spontane din familia brassicaceae, uneori poate aduce daune ridichei, răsadului de varză. Entomoscelis adonidis uneori poate fi întâlnită pe ridiche, varză, dar nu aduce daune mari. Dăunător al lucernei este gonioctena fornicata (Brügg.) Dăunătorii legumelor: Cea mai dăunătoare specie este gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say), care se hrăneşte pe cartof, vinete mai rar pe tomate şi ardei. Dăunător al plantelor medicinale: Chrysolina herbacea (Duft.) se întâlneşte pe speciile de mentă, inclusiv pe cea medicinală, iar C. polita (L.) se întâlneşte pe salvie şi mentă, melissă. Dăunător al viţei-de-vie este bromius obscurus (L.), care atacă frunzele, deseori peţiolii frunzelor, lăstarii tineri. Leziunile apărute pe bobiţe pot fi atacate de ciuperci. Larvele se hrănesc cu rădăcini tinere, apoi în cele bătrâne fac galerii ce duc la putrezirea lor. Investigațiile au fost efectuate în cadrul proiectului 11.817.08.16A, finanțat de Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Calestru, L.I.</dc:creator> <dc:date>2014</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Ca material au servit colectările şi observaţiile efectuate pe teritoriul Republicii Moldova în anii 1996-2014 precum şi colecţiile Institutului de Zoologie (AŞM) şi, Institutului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor. Printre primele specii care au fost menționate în literatură sunt dăunători ai culturilor agricole: Entomoscelis adonidis Pall. (Recalo, 1889, 1890; Crasilişcic, 1915); bromius obscurus L. (Belen de Balliu, 1900, 1901; Serîi, 1971; Busuioc, 1978). De la începutul veacului trecut (Vereşiagin, 1914; Crasilişcic, 1915, 1916) gîndacul ovăzului oulema melanopus L. este cunoscut ca dăunător al gramineelor. Dar şi la momentul actual gîndacul ovăsului rămîne una din cele mai dăunătoare specii în Moldova (Chiriac, 1992; Chiriac, Poiras, Calestru, 2001). Dintre crizomelidele dăunătoare cel mai bine studiat este gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say), care s-a depistat pentru prima dată pe teritoriul republicii în 1960, iar în 1964 s-a răspândit pe întreg teritoriul ei (Vorotînţeva, 1971). În lucrarea lui B.V. Vereşiaghin (1967) dedicată studierii entomofaunei dendrofile dăunătoare sunt date despre speciile Chrysomela populi L. și galerucella luteola Mull. Crizomelidele se întâlnesc aproximativ pe toate plantele de valoare economică. Importanţa lor economică deseori este neapreciată, deoarece vătămările provocate rar duc la pieirea totală a plantei. Nivelul de vătămare depinde de efectivul numeric şi proprietatea speciei de a forma focare de înmulţire în masă. Dăunătorii pădurilor şi altor plantaţii silvice. Cei mai cunoscuți dăunători în păduri şi plantaţii silvice sunt: Chrysomela vigintipunctata Scop. pe salcie, C. populi l., C. tremula Fabr. şi C. saliceti (Weis.) pe salcie şi plop, plagiodera versicolora (laich.) pe salcie, mai rar pe plop, dăunător al ulmului - galerucella luteola Mull., care în ultimii ani aduce prejudicii mari plantaţiilor din Chişinău.Dăunătorii culturilor cerealiere şi tehnice: Gândacul ovăzului (oulema melanopus l.) şi cerealelor (o. gallaeciana (Heyd.) atât insectele adulte, cât şi larvele lor atacă ovăzul, grâul, secara. Aceste specii se întâlnesc pe tot teritoriul republicii şi sunt cunoscuţi ca unii din dăunătorii principali ai culturilor cerealiere. Gândacul ţestos al sfeclei (Cassida nebulosa L.) este dăunător al sfeclei de zahăr şi la înmulţire în număr mare poate aduce daune. Pe rapiţă se întâlneşte Entomoscelis adonidis Pall. și Colaphus sophiae (Schall.). Dăunătorii pomilor fructiferi şi ai pomuşoarelor. Lochmaea crataegi (Först.) aduce daună neânsemnată păducelului. Uneori se observă pe prun şi măr. Iar insectele adulte de orsodacne cerasi (l.) și o. lineola (Panz.) se hrănesc cu frunzele, florile şi ovarele de păducel, prun, vişin, scoruş, însă nu aduc prejudicii mari roadei. Dăunătorii culturilor leguminoase şi ierburi perene: Colaphus sophiae se hrăneşte de obicei pe plante spontane din familia brassicaceae, uneori poate aduce daune ridichei, răsadului de varză. Entomoscelis adonidis uneori poate fi întâlnită pe ridiche, varză, dar nu aduce daune mari. Dăunător al lucernei este gonioctena fornicata (Brügg.) Dăunătorii legumelor: Cea mai dăunătoare specie este gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say), care se hrăneşte pe cartof, vinete mai rar pe tomate şi ardei. Dăunător al plantelor medicinale: Chrysolina herbacea (Duft.) se întâlneşte pe speciile de mentă, inclusiv pe cea medicinală, iar C. polita (L.) se întâlneşte pe salvie şi mentă, melissă. Dăunător al viţei-de-vie este bromius obscurus (L.), care atacă frunzele, deseori peţiolii frunzelor, lăstarii tineri. Leziunile apărute pe bobiţe pot fi atacate de ciuperci. Larvele se hrănesc cu rădăcini tinere, apoi în cele bătrâne fac galerii ce duc la putrezirea lor. Investigațiile au fost efectuate în cadrul proiectului 11.817.08.16A, finanțat de Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei.<br /> </p></dc:description> <dc:source>Sustainable use and protection of animal world diversity: () 127-128</dc:source> <dc:title>Importanţa crizomelidelor (Coleoptera, Chrysomelidae) din Republica Moldova </dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
