În context social actual, asigurarea respectării drepturilor omului, în special a dreptului la viaţă, a devenit o prioritate. Realitatea zilelor noastre ne confirmă, mai mult ca oricând, că terorismul este pericolul real ce ne paște, mai mult chiar, a luat forme dintre cele mai diverse. Altfel spus, s-a maturizat, odată cu persoanele implicate, de la acţiunea violentă, ca, de pildă, explozia din apropierea ambasadei SUA din Ankara, atentat sinucigaş, la atacul violent şi brutal de la maratonul din Boston, de la alarmă falsă cu bombă, la un centru comercial din Timişoara, la atacurile cibernetice la nivelul unor instituţii importante, naţionale sau internaţionale. Terorismul pune în pericol drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la viaţă şi integritate corporală, subminează importanţa legii şi, în general, democraţia, impunând din partea statelor măsuri de restrângere a unor drepturi şi libertăţi individuale. Cu toate acestea, trebuie să existe un echilibru între limitarea unor drepturi ca urmare a pericolului deosebit, pe care îl presupune terorismul, şi respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale, pe care să îl asigure cadrul legal în materie, dar şi aplicarea acestuia într-un proces echitabil în materie penală. În contextul luptei împotriva terorismului, actul de justiţie se impune a fi specializat, care presupune o pregătire adecvată privind terorismul nu numai din perspectiva conceptului, dar şi a fenomenului, ale implicaţiilor politice, sociale, precum şi privind instituţiile juridice, respectiv, tehnicile de investigare, dar şi garanţiile ce caracterizează un proces ce se desfăşoară cu respectarea blocului de convenţionalitate în materie. Spaţiul mediatic prezintă în permanenţă subiecte sensibile, care generează, de regulă, emoţii din partea opinii publice, în general, şi din partea familiilor victimelor, în special, și care ne impun, o dată în plus, să ne gândim asupra a ceea ce prezintă în sine dreptul la viaţă în condiţiile unei societăţi globale.