Compuşii coordinativi se bucură de un interes deosebit datorită aplicaţiilor practice ale acestora în diverse domenii: procese catalitice omogene şi heterogene, generatori de sisteme oxidice utilizate în electronică, electrotehnică, pentru îmbogăţirea sortimentului de pigmenţi ceramici, obţinerea suporturilor fizice pentru stocarea şi prelucrarea informaţiei, obținerea materialelor poroase, pentru rezolvarea diferitor probleme în biologie și medicină, elaborarea noilor tehnologii cu eficacitate mai înaltă, în comparație cu analogii cunoscuți etc. O gamă largă de proprietăți accesibile, atât de natură geometrică, cât și electronică, sunt determinate de metalele tranziționale, deoarece ele generează moleculele în chimia compuşilor coordinativi. Pentru asamblarea noilor compuși coordinativi ai metalelor tranziționale au fost utilizați liganzi piridinici și carboxilici: acizi carboxilici (acetic, trifluoracetic), dicarboxilici (malonic, fumaric), piridinaldoxima, tionicotinamida, dipiridinsulfura etc. În rezultatul sintezelor a fost obținută o serie de polimeri coordinativi, în care funcția de ligand punte o au ori liganzii dipiridinici, ori cei dicarboxilici. La interacțiunea dintre sărurile de zinc, cadmiu și mangan cu 2-piridinaldoxima și acidul fumaric au fost asamblați polimerii coordinativi cu formula generală [M(fum)(2-Hpao)]n (1-3) (M – Mn, Zn, Cd), în care două molecule ale ligandul piridinoximic coordinează în mod chelat prin atomii de azot la atomul central, iar anionul acidului fumaric realizează legătura de punte între doi atomi metalici vecini. Amplasarea în poziție cis a liganzilor 2Hpao favorizează crearea unui lanț polimeric văluros, iar ramurile liganzilor chelați permit formarea cavităților intermoleculare în structura cristalină. La interacțiunea dintre formiatul de cadmiu, 1,2-ciclohexandiondioximă (NioxH2) și dipiridilsulfură (dps) a fost obținut polimerul coordinativ [Cd(CHOO)2(NioxH2)(dps)]n, în care la generatorul de complex coordinează doi anioni ai acidului formic, o moleculă de 1,2ciclohexandiondioximă și ligandul punte dps. Între atomii de oxigen necoordinați ai anionilor formiat și grupele OH ale ligandului dioximic se formează legături de hidrogen intramoleculare.