Formarea concepţiilor estetice ale lui Petru Vutcărău a început în procesul studiilor sale la Şcoala Superioară de Teatru „B. Şciukin”, unde explorează bazele jocului actoricesc, arta transpunerii în personaje din dramaturgia clasică şi cea contemporană de diferite genuri. Succesul piesei „Aşteptându-l pe Godot” de S. Beckett, montată în Moscova, a determinat direcţia căutărilor sale regizorale în sfera teatrului absurdului, iar piesa „Cântăreaţa cheală” de E. Ionesco a anunţat naşterea Teatrului „Eugene Ionesco” în 1991.  Următoarele spectacole în estetica teatrului absurdului au fost „Regele moare” de E. Ionesco, „Voci în lumina orbitoare” şi „Cu violoncelul ce facem?” de M. Vişniec. Concomitent erau monatate spectacole în care mijloacele de expresie ale teatrului absurdului erau utilizate doar ca procedee aparte – „Iosif şi Amanta sa”, de V. Butnaru, „Chiriţa în provincie” de V. Alecsandri, „Revizorul” de N. Gogol, „Lupii şi oile” de A. Ostrovski, „Elizabeta I” de P. Foster.  În estetica fantasticii filozofice, P. Vutcărău montează spectacolul „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, iar în estetica teatrului simbolist şi a muzicii color a lui A. Appia – „Maşinăria Cehov” de M. Vişniec. Printre succesele lui Vutcărău pot fi amintite şi spectacolele realizate în estetica realismului psihologic: „Femeile lui Picasso. Olga” de B. McAvera, „Oscar şi tanti Roz” de E. Schmitt, „O istorie foarte simplă” de M. Ladol

The formation of Petru Vutcărău’s aesthetic concepts began in the period of his studies at “B. Shchukin” High School of Theatre, where he explores the basics of acting, the art of translating into characters from classical and contemporary dramaturgy of different genres. At the same time, the atmosphere that stirred his interest in the theatre of the absurd in Moscow in the mid-1980s transformed the aesthetic conception of the beginner actor Petru Vutcărău. Performances of the theatre of the absurd: “Waiting for Godot” by S. Beckett, “The Bald Soprano” by E. Ionesco, “Exit he King” by E. Ionesco, „Voices in the blinding light”, “And with the cello what do we do?” by M. Vişniec were staged at E. Ionesco Theatre. Performances were staged in which the means of expression of the theatre of the absurd were used only as special procedures – „Joseph and his mistress” after the play by Val Butnaru, „Chiriţa in the province” by V. Alecsandri, “The Inspector” by N. Gogol, “The Wolves and the sheep” by  A. Ostrovski, “Elizabeth I” by P. Foster. The play “The Dream of a Summer Night” by W. Shakespeare was staged in the aesthetics of the philosophical fantasy, and “The Chekhov Machine” by M. Vişniec in the aesthetics of the symbolic theatre and the colourful music of A. Appia. “The Women of Picasso. Olga” by B. McAvera, “Oscar and the Lady in Pink” by E. Schmitt, “A Very Simple Story” by M. Lado were among the plays performed in the aesthetics of psychological realism: