Sistemul izvoarelor de drept din Republica Moldova este într-o fluctuaţie continuă, fiind necesară o perfecţionare a acestuia, un rol diriguitor în atare sens avându-l jurisprudenţa. Studiul evoluției jurisprudenței are drept scop analiza progreselor şi a limitelor acestui fenomen, atât timp cât jurisprudenţa este plasată în limitele precedentului judiciar în statele de „drept comun” în comparație cu același fenomen din statele care au îmbrățișat sistemul de drept romano-germanic. Un rol deosebit în evoluția jurisprudenței ca izvor de drept îi este atribuit Curții Europene pentru Drepturile Omului, oferind soluții unitare, obligatorii pentru toate statele, care are să cristalizeze şi să aducă în tablou un sistem nou de drept, care dispune de particularități proprii, conforme fenomenului de integrare, numit dreptul instituțional comunitar.

The sources of law in Moldova are in a continuous fluctuation and need to improve its, jurisprudence having a great impact in creating the sources of law. Studing the evolution of jurisprudence aims to analyze the progress and limits of this phenomenon, as long as it is placed within the case law precedent in the state’s „common law” comparing the same phenomenon in states that have embraced the Roman-Germanic systems of law. A special role in the evolving jurisprudence as a source of law is assigned to the European Court of Human Rights, providing unit solutions, binding on all states, which is to crystallize and bring in painting a new system of law which has features peculiar compliant integration phenomena, called Community institutional law.