Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1197 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2021-09-25 08:26 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94:09(478)”XIII” (1) |
Всеобщая история (525) |
Рукописи. редкие книги (115) |
SM ISO690:2012 ТАСЕВА, Лора. Кишиневский список трех антилатинских сочинений ХІV века. In: Tyragetia. Serie nouă, 2013, nr. 2(22), pp. 71-79. ISSN 1857-0240. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tyragetia. Serie nouă | ||||||
Numărul 2(22) / 2013 / ISSN 1857-0240 /ISSNe 2537-6330 | ||||||
|
||||||
CZU: 94:09(478)”XIII” | ||||||
Pag. 71-79 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Disputa isihastă dintre Sf. Grigore Palamas şi Varlaam de Calabria este cunoscută după câteva tratate teologice traduse în limba slavă bisericească în jurul anului 1360. Datorită unor circumstanţe fericite, traducerile s-au păstrat în original în colecţia Codex 88 la mănăstirea Dečani (Kosovo). Aceste traduceri, în copii multiplicate, s-au mai păstrat în diverse alte colecţii. Sunt cunoscute cinci copii după tratatele Λόγοι άποδεικτικοί al lui Palamas şi Slovo vtoro na latine al lui Varlaam. Cea mai veche copie a traducerii după original poate fi considerată versiunea manuscrisului din colecţia Mănăstirii Noul-Neamţ de la Arhiva Naţională a Republicii Moldova. În urma investigaţiilor întreprinse asupra copiilor manuscrise, atât în baza colaţionării textuale, cât şi a datelor istorice sau literare cunoscute deja, s-a constatat:
1) copia (manuscrisul slav) de la Chişinău este cea mai veche, însă mai puţin fi abilă decât copia de la mănăstirea Hilandar (Athos); 2) cel mai probabil, copia traducerii a fost realizată la Athos; 3) copia de la Chişinău este una fi delă celor trei copii ale lui Visarion din Debar şi conţinută în manuscrisul predecesorului unic „v”, urmele căruia s-au pierdut; 4) la rândul ei, copia „v” a fost realizată la Muntele Athos, însă cum a ajuns ea la Mănăstirea Slepce
(Macedonia) – direct de acolo sau prin Novo Brdo (Serbia) – rămâne un subiect de dispută pe viitor. |
||||||
|