<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Roşca, D.</creatorName>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='en'>Analyse de l'evolution des approches theoriquesconcernant le concept de capital social</title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2012</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISSN' relationType='IsPartOf'>1857-1239</relatedIdentifier>
<subjects>
<subject>capital social</subject>
<subject>capital cultural</subject>
<subject>capital uman</subject>
<subject>organizare socială</subject>
<subject>structură socială</subject>
</subjects>
<dates>
<date dateType='Issued'>2012-02-01</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Journal article</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'>Utilizarea conceptului de capital social s-a impus major în literatura de specialitate pe parcursul ultimelor două decenii. Cu toate acestea, definirea lui rămâne controversată, în special în ceea ce priveşte capacitatea sa de a evalua conţinutul şi natura fenomenelor sociale pe care încearcă a le interpreta. Cercetătorii consacraţi în domeniu, în eforturile de definire a capitalului social, au privilegiat diferite dimensiuni: structurală, relaţională, funcţionalistă, de organizare socială ş.a. Diferenţa dintre definiţiile propuse de către susţinătorii conceptului este, de cele mai multe ori, foarte subtilă. Pentru a o înţelege, în paginile ce urmează, ne-am propus să realizăm o lectură critică a definiţiilor-cheie ale noţiunii de capital social şi o analiză complexă a abordărilor epistemologice ale concepţiilor privind capitalul social.</description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>