Ocrotirea sănătăţii reprezintă atât o necesitate sine qua non a fiecărui om, cât şi un drept inerent şi natural al fiinţei umane; în lipsa posibilităţii de exercitare efectivă a acestui drept toate celelalte drepturi şi libertăţi ale omului sunt profund afectate, criza pandemică declanșată de virusul SARS-CoV-2 servind drept exemplu elocvent în acest sens. Din aceste considerente în societatea modernă se insistă asupra elaborării unui mecanism de protecţie consolidată, reală şi eficientă a acestui drept. Pacientul, în calitate de persoană asigurată în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală din Republica Moldova, trebuie să aibă acces garantat la un mecanism eficient şi sigur de protecţie a dreptului său la ocrotirea sănătăţii. Acest mecanism trebuie să fie apt să producă efecte juridice cât mai operative, deoarece afectarea stării de sănătate a omului nu poate, de cele mai multe ori, să fie oprită pe parcursul examinării unui sau altui caz de atingere aduse stării sale de sănătate, cel mai adesea materializat sub forma unui act de malpraxis profesional din partea prestatorului de servicii medicale. Argumentele relevate ridică probleme de conceptualizare ştiinţifică a protecţiei consolidate a drepturilor pacientului pentru a putea răspunde provocărilor sociale ale lumii de azi, care deseori duc la afectarea stării de sănătate a persoanei fizice. În acest scop, autorii-cercetători au elaborat un Instrumentar de determinare a gradului referenţial de protecţie a drepturilor pacientului în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – Instrumentar). Obiectivele finale, pe care autorii și le-au propus pentru a fi atinse în urma aplicării praxiologice a Instrumentarului în cauză, constau în următoarele: a) fundamentarea ştiinţifică interdisciplinară, teoretică şi practică a protecţiei consolidate şi efective a drepturilor pacientului în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală; b) analiza documentelor juridice naţionale, menite să asigure această protecţie, prin prisma eficienţei lor praxiologice; c) cercetarea comparată a documentelor juridice de acest gen, aplicate în alte state, în primul rând în cele din Uniunea Europeană; d) elaborarea unor acte naţionale eficiente, care să faciliteze protecţia consolidată a drepturilor pacientului şi care, totodată, să corespundă paradigmei acquis-ului comunitar şi să fie conforme cerinţelor Acordului de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană; e) simplificarea procedurii de acces a pacientului la mecanismele reale de protecţie a drepturilor sale în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, dar fără afectarea eficienţei acestor drepturi. La nivel științific, rezultatele aplicării Instrumentarului se prezumă a fi relevante şi cu un impact remarcant prin renovarea paradigmei de protecţie consolidată a drepturilor pacientului în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, în acord cu achiziţiile ştiinţei contemporane atât din domeniul ştiinţelor dreptului, cât şi din domeniul ştiinţelor medicale. Importanţa şi necesitatea activităţilor de cercetare interdisciplinară în cadrul aplicării Instrumentarului dat este determinată de provocările sociale ale lumii contemporane care solicită renovarea paradigmei dreptului şi celei a ocrotirii sănătăţii prin prisma protejării efective a drepturilor celui mai vulnerabi subiect – a pacientului, în speţă în cadrul sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Securizarea socială şi juridică a acestui subiect vulnerabil este definitorie pentru sistemul de ocrotire a sănătăţii populaţiei Republicii Moldova care, prin aplicarea unor mecanisme juridice eficiente, ar fi apt să ofere stabilitate şi încredere reciprocă în cadrul relaţiei pacient – prestator de servicii medicale, capabil să răspundă provocărilor societăţii, cum ar fi cea provocată de criza ce ține de infecția COVID-19. Necesitatea protejării consolidate a drepturilor pacientului prin diferite instrumente sociale decurge din actele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, actele normative naţionale, dar şi din mediul neguvernamental care încurajează şi sprijină aplicarea în domeniul protecţiei drepturilor pacientului a instrumentelor soft law. Prin intermediul elaborării Instrumentarului pentru prima dată în Republica Moldova a fost elaborat un mecanism complex de cercetare aplicativă în domeniul dat, astfel fiind argumentată noutatea și originalitatea științifică a acestui produs de cercetare. În urma activităţilor desfăşurate şi ţinând cont de scopul şi obiectivele urmărite, au fost obţinute un şir de rezultate importante de ordin calitativ şi cantitativ. Astfel, Instrumentarul în cauză include patru instrumente interdependente. În rezultatul activităţilor efectuate şi pentru atingerea unui succes în cadrul cercetării științifice, exprimat în obținerea unui rezultat cuantificabil, a fost elaborat Modelul de analiză şi sintetizare a doctrinei naţionale şi străine în materia protecţiei drepturilor pacienţilor în diferite sisteme de asigurări obligatorii şi/sau facultative de asistență medicală, necesar de a fi utilizat ca şi reper pe parcursul tuturor etapelor de realizare a cercetărilor aplicative în domeniul protecţiei drepturilor pacienţilor asiguraţi. Instrumentul menit să identifice multiplele și diversele acte normative din domeniul asigurărilor obligatorii de asistență medicală este materializat în Schița de conturare a profilului suportului normativ şi regulatoriu în materia drepturilor pacientului. Reieșind din multiplele categorii de subiecți care participă în procesul de realizare a drepturilor pacientului în domeniul asigurărilor obligatorii de asistență medicală, dar și din importanța cazului asigurat în cadrul acestor raporturi, acest instrument facilitează accesul către multitudinea actelor normative, ce reglementează raporturile juridice care apar până la sau după survenirea cazului asigurat. Cel de al treilea instrument elaborat este Chestionarul de determinare a cazurilor de malpraxis în cadrul prestării serviciilor de sănătate pacienţilor asiguraţi, menit să asigure realizarea obiectivelor unei cercetări prin evaluarea calității asistenței medicale, identificarea deficienţelor profesionale şi sistematizarea condiţiilor de apariţie a lor. Cel de al patrulea instrument elaborat este Modelul de analiză şi sintetizare a practicii judiciare naţionale şi străine în materia protecţiei drepturilor pacienţilor, care, în calitate de instrument de cercetare este menit să evalueze cauzele care au dus la încălcarea legislației în domeniul drepturilor pacienţilor pentru a determina temeiurile, cauzele, modul de comitere și consecințele lor.