Articolul urmărește evoluția imaginilor poetice din opera lui Grigore Vieru, evidențiind atât continuitatea acestora, cât și transformarea lor în funcție de evoluția poeticii autorului și de contextul social-politic în care a trăit acesta. Grigore Vieru este considerat un „poet al arhetipurilor”, iar imaginarul său poetic se bazează pe elemente naturale, reprezentând idealurile sale etice sau estetice. Poetul recurge frecvent la imagini legate de natură și elementele sale primordiale pentru a crea metafore și paralelisme în spirit folcloric, simbolizând procese și fenomene sociale și spirituale. Elementele naturii în lirica lui Grigore Vieru pot fi împărțite în câteva categorii, inclusiv lumea vie (plante, animale), stihiile (apă, pământ, aer, foc), elemente cosmice (lună, soare, stele). Aceste elemente interacționează și se completează reciproc, creând o imagine complexă a universului și definind locul omului în acesta.

The article follows the evolution of the poetic images in Grigore Vieru’s work, highlighting both their continuity and their transformation according to the evolution of the author’s poetics and the socio-political context in which he lived. Grigore Vieru is considered a “poet of archetypes”, and his poetic imaginary is based on natural elements, representing his ethical or aesthetic ideals. The poet frequently uses images related to nature and its primordial elements to create metaphors and parallelisms in a folkloric spirit, symbolizing social and spiritual processes and phenomena. The elements of nature in Grigore Vieru’s lyrics can be divided into several categories, including the living world (plants, animals), the elements (water, earth, air, fire), cosmic elements (moon, sun, stars). These elements interact and complement each other, creating a complex picture of the universe and defining human’s place in it.