Elaborarea acestui articol reprezintă o expresie a eforturilor de a trece în revistă rezultatele cercetărilor teoretice şi empirice referitoare la modul în care multiplele crize au afectat familiile şi ce abordări internaţionale de combatere a inegalităţilor de gen sunt de natură să contribuie la rezilienţa familiilor în faţa difi cultăţilor, recunoscând că pe măsură ce lumea se schimbă rapid, şi familiile, şi rolul femeilor şi fetelor din acestea — se schimbă şi că, în situaţii de criză, familiile se afl ă sub o gamă nouă de presiuni. Recunoscând că familiile nu există în mod izolat şi independent faţă de alţi factori, instituţii, fenomene — şi că acestea nu pot servi drept amortizoare de şocuri, este de aşteptat că atunci când economiile se prăbuşesc sau când serviciile publice devin indisponibile, femeile sunt cele care îşi asumă munca suplimentară pentru a asigura bunăstarea familiilor.

This article is an expression of eff orts to review the theoretical and empirical research fi ndings on how multiple crises aff ected families and what international approaches to addressing gender inequalities are likely to contribute to the resilience of families in the face of challenges, recognising that as the world changes rapidly, families — and the roles of women and girls in them — change too, and that in crisis situations families are under a new range of pressures. Recognising that families do not exist in isolation and independently of other factors, institutions, phenomena — and that they cannot serve as shock buff ers, it is to be expected that when economies collapse or public services become unavailable, it is women who take on the extra work to ensure the well-being of their families.