Intelectualitatea din Basarabia interbelică
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
26 0
SM ISO690:2012
CORNEA, Ecaterina. Intelectualitatea din Basarabia interbelică. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 8, 8-9 februarie 2024, Chişinău. Iași – Chișinău-Lviv: 2024, Ediția 9, p. 137. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 9, 2024
Conferința "Yesterday’s cultural heritage – contribution to the development of tomorrow’s sustainable society"
8, Chişinău, Moldova, 8-9 februarie 2024

Intelectualitatea din Basarabia interbelică

Interwar Bessarabian intelligentsia


Pag. 137-137

Cornea Ecaterina
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 10 mai 2024


Rezumat

În comunicarea noastră vom prezenta rezultatele cercetării subiectului: intelectualitatea din Basarabia interbelică, abordat din perspectiva depășirii provincialismului și a posibilității reformării moderne în cadrul României Mari. Basarabia e un tărâm blestemat, dar care a dat naștere unor oameni de valoare. O monedă de schimb între marile imperii, chiar și astăzi Basarabia își caută identitatea. Mereu în umbra intelectualilor din România, scriitori dintre Nistru și Prut încercau să-și facă loc sub soare. Influența rusă și-a lăsat amprentele în toate straturile societății. Mai mult de 100 de ani, Basarabia a fost despărțită de Patria Mamă. Menirea intelectualilor era să promoveze cultura românească, să trezească spiritul național, să smulgă conștiința colectivă din ghearele influenței ruse. Intelectualii sunt o parte intrinsecă a unei societăți. România Mare avea nevoie de o elită unificată, care să pună umărul la construirea statului modern. Basarabia, considerată cea mai puțin românească provincie, în primii ani după Marea Unire avea un drum anevoios de parcurs pentru edificarea propriei culturi. Limba română era apreciată drept limba „prostimei” și a țăranilor. Intelectualii basarabeni aveau cea mai dificilă misiune, să se rupă de lanțurile culturii ruse. Basarabenii erau timizi, privirea lor nu se îndrepta către Occident. Literatura din Basarabia era văzută ca una provincială peste Prut. Provincialismul literaturii basarabene nu trebuie interpretat ca un defect, ci ca o amprentă a istoriei. Una dintre personalitățile marcante ale Basarabiei interbelice este Sergiu Matei Nica. Am studiat publicistica prolificului scriitor Sergiu Matei Nica, unul dintre cei mai importanți intelectuali ai Basarabiei, pentru a sintetiza din articolele acestuia radiografia intelectualității basarabene, cu aspirațiile și viciile acesteia. De asemenea, am examinat contextul social-istoric, influența colosală pe care a avut-o asupra culturii, pentru a înțelemai bine drama intelectualilor basarabeni, originea provincialismului de care erau acuzați și dificultățile pe care trebuiau să le înfrunte.