Prezentul articol își propune să realizeze o analiză a fenomenului de bullying, descriind în același timp comportamentul factorilor umani implicați. Deși ne vom raporta aici la bullying ca fenomen prezent în instituțiile de învățământ (grădinițe, școli, licee), trebuie să subliniem că bullying - ul poate fi prezent oriunde, în orice tip de comunitate, manifestându-se atât între copii/adolescenți, cât și între adulți. Prin urmare, bullying –ul poate să apară la școală, la locul de muncă, în familie sau într-un alt cadru. În primul rând, atunci când vorbim despre bullying trebuie să înțelegem că acest fenomen implică două sau mai multe persoane: o victimă și un agresor/mai mulți agresori. De cele mai multe ori agresorul își umilește victima, o jignește, o amenință sau manifestă acte de violență asupra acesteia. Agresorul manifestă o răutate ieșită din comun față de victimă, provocându-i în mod repetat și intenționat disconfort și punând-o într-o lumină proastă în fața celorlați. Procedând în acest fel, agresorul își dorește să impună autoritate, considerând că se face respectat și apreciat în grupul sau în comunitatea din care provine. În general victima aleasă de agresor este o persoană calmă, sensibilă, temătoare ce dorește să evite conflictul, de aceea face întocmai ce i se cere. În mediul școlar surprindem, din păcate, tot mai multe cazuri de bullying de toate tipurile (verbal, emoțional, fizic, sexual), de aceea cadrele didactice și persoanele specializate din instituțiile de învățământ trebuie să contribuie la combaterea acestui fenomen. Agresorul încearcă să-și impună forța prin orice mijloace fără a ține cont de sentimentele și emoțiile aproapelui său. O victimă care cedează ușor, care tolerează un comportament nepotrivit din partea celuilalt, care nu aplează la ajutor, va trece printr-o serie de stări. Uneori frica și teama cu care victima trăiește zi de zi vor fi atât de puternice încât aceasta va renunța să mai aibă o viață socială, va avea tulburări de somn, va începe să consume droguri sau alcool, va slăbi sau se va îngrășa foarte mult pentru că va renunța efectiv să se hrănească sau va găsi un refugiu în alimente, va trece printr-o serie de stări depresive, gândindu-se uneori chiar și la sinucidere, mai ales în cazul adolescenților. Este foarte important să realizăm când fenomenul de bullying are loc și când surpindem că un elev tachinează în mod repetat un alt elev să intervenim, să nu trecem nepăsători peste acel conflict și să încercăm să găsim soluții. Orice cadru didactic (profesor/ educator/ învățător) trebuie să-și încurajeze preșcolarii/elevii, să-i ajute să-și dezvolte un comportament adecvat și firesc, atât în societate, cât și în familie, printr-o asumare a personalității și a temperamentului fiecărui copil, fără a insista asupra evidențierii defectelor sau a comportamentului neadecvat, Cu alte cuvinte, pentru a stopa fenomenul de bullying, cadrul didactic trebuie să disciplineze pozitiv, să nu insiste doar pe înșiruirea defectelor, ci să-l ajute pe copil (elev/ preșcolar) să-și descopere calitățile. Sunt copii (preșcolari/ elevi mai mici)/ adolescent (elevi mai mari) care pot răspunde printr-un comportament neadecvat (țipă, jignesc, vorbesc urât, devin violenți, impulsivi în relația cu ceilalți etc), iar alții printr-o inhibiție față de persoanele din jur, de aceea, adulții din instituțiile de învățământ trebuie să gestioneze și să medieze corect fiecare situație de criză apărută. Disciplinarea pozitivă este de fapt principala măsură ce poate fi adoptată atunci când se dorește combaterea fenomenului de bullying, deoarece în acest fel comunicarea se îmbunătățește permanent, iar copiii devin mai deschiși, mai relaxați în gândire, mai ușor de modelat. Nu s-au schimbat doar vremurile, s-au schimbat și oamenii, iar ”copiii din ziua de astăzi” sunt mai curioși, mai îndrăzneți și mai energici decât cei din trecut deoarece au alte posibilități, au acces la informație și la tehnologie. Deci, este firesc ca și metodele prin care se dorește obținerea unei disciplinări pozitive să fie și ele schimbate și de actualitate. Dacă în trecut mergea cu impunerea fricii în relația cu copilul și cu supunerea acestuia, se pare că în prezent situația este cu totul și cu totul diferită, iar adulții trebuie să se adapteze. Orice cauză are și efect, așa că pedepsele (prin lovire, suferință, penalizare, jignire) vor conduce implicit spre formarea unui caracter slab, obținerea unui copil cu o imagine de sine negativă care va ajunge să dezvolte, fie un comportament agresiv față de ceilalți (colegi, părinți, prieteni), fie un comportament pasiv deoarece va prefera întotdeauna să le facă altora pe plac, iar pe el să se pună pe locul al doilea. O astfel de educare (desfășurată acasă, în familie/în instituția de învățământ de unde provine copilul), va afecta relația dintre copil – părinte, copil – copil, elev/preșcolar – profesor/ învățător/ diriginte/educator deoarece acesta va deveni tot mai puțin comunicativ cu adultul cu care interacționează, își va pierde încrederea în el și va căuta sprijin și încredere în ală parte. Orice orice pedeapsă va rezolva problema doar pe moment, însă în timp aceasta va avea urmări grave asupra comportmantului copilului deoarece oamenii învață cel mai adesea printr-o imitare a faptelor pe care le surprind în jur. Un copil pedepsit se va transforma într-un adult care va impune pedeapsa celorlați și care îi va judeca pe ceilalți. Adulții din instituțiile de învățământ (cadre didactice, profesori diriginți, consilieri școlari, psihologi) trebuie să fie foarte atenți la comportamentul elevilor, iar atunci când surprind un comportament neadecvat la aceștia, să le ofere sprijin și suport emoțional. Prin urmare, adulții din instituțiile de învățământ trebuie să facă o echipă, să colaboreze pentru că, doar împreună, ei pot contribui la combaterea fenomenului de bullying, găsind cele mai eficiente modalități de a stopa și de a gestiona corespunzător conflictele apărute între copii. Așadar, este deosebit de important ca în mediul școlar copilul să se simtă confortabil și în siguranță. Astfel, cadrele didactice trebuie să desfășoare acțiuni și activități prin care să stopeze acest fenomen. Cadrele didactice, diriginții sau psihologii școlari trebuie să discute cu elevii despre importanța transformării instituțiilor de învățământ într-un mediu sigur, unde fiecare copil trebuie să înțeleagă cât de important și valoros este el în colectivul din care face parte. Este esențial ca dezbaterile și activitățile pe această temă să se realizeze atât în grupuri mici, cât și în grupuri mari, pentru a-i deterimina pe copii să conștientizeze care sunt efectele devastatoare pe plan socio – emoțional ale excluderii/ marginalizării/ intimidării/ agresiunii. Mai mult, adulții din instituțiile de învățământ trebuie să promoveze exemplele de bună practică care au efect anti – bullying, să implice elevii în proiecte și acțiuni de voluntariat, să desfășoare ateliere sau dezbateri pe teme diferite, intersante pentru elevi (Suntem egali! Drepturile copilului etc), să implice copiii în activități extrașcolare recreative (sportive, artistice, literare) pentru a-și valorifica interesele, aptitudinile și capacitățile, să realizeze parteneriate cu alte instituții de învățământ, cu instituțiile din comunitatea în care locuiesc, precum și cu familiile copiilor. Spre exemplu, cadrul didactic (educatoarea/ învățătorul/ dirigintele) surprinde zilnic care sunt relațiile interumane de la nivelul grupei/ clasei, de aceea trebuie să monitorizeze, să analizeze fiecare comportament și să intervină ori de câte ori apar răutăți și tachinări repetate între copii. Cadrul didactic ar putea să-i ajute pe cei doi ”actori principali” (agresorul - victima) să petreacă mai mult timp împreună, sub o atentă observație din partea acestuia, pentru a se cunoaște mai bine și pentru a descoperi calități la celălalt.Surprinzător sau nu, aplicând această strategie, adulții pot descoperi la doi copii care se jignesc și se lovesc frecvent, că pot avea foarte multe în comun și din ”dușmani” să devină ”foarte buni prieteni”. Dacă rezultatul este acesta, atunci, cu siguranță, cadrul didactice se declară foarte mulțumit că intervenția sa a fost una de succes. În încheierea acestui articol aș dori să subliniez că relația dintre oameni (adulți - copii) poate fi transformată într-o relație specială, atunci când este consolidată în jurul unor emoții, trăiri, atitudini și stări sufletești pozitive, sincere, precum ar fi: răbdarea, perseverența, iubirea, toleranța, acceptarea. Pentru a stopa fenomenul de bullying adultul trebuie să gestioneze într-un mod eficient situațiile emoționale tensionate. În plus, orice adult trebuie să personalizeze metodele și strategiile prin care educă și interacționează cu copiii întrucât fiecare copil este unic și fiecare familie se distinge de celelalte deoarece are propriile limite și valori.