Prezenta lucrare abordează o problemă foarte importantă pentru procesul decizional al administraţiei publice locale, şi anume, aspectul asigurării transparenţei decizionale prin promovarea politicilor participative. În societățile democratice, transparența reprezintă o caracteristică esențială de administrare a chestiunilor publice. Abordarea unui subiect, precum asigurarea transparenţei decizionale de către administraţia publică locală, este justificată atât de cerinţele unui stat de drept şi a unui mediu social în care aceasta funcţionează, cât şi de evoluţia viziunilor ştiinţifice şi practice privind identificarea modalităților optime de eficientizare a activităţii administraţiei publice locale. Informaţia este oxigenul democraţiei, iar democraţia ar fi de neconceput fără accesul liber al publicului la informaţii. Lipsa transparenţei în viaţa politică şi în actul de guvernare reprezintă unul dintre obstacolele cele mai greu de depăşit spre o societate democratică, în care cetăţenii să aibă încredere în oamenii politici şi în guvernanţi. Dar informaţia nu reprezintă doar o necesitate pentru cetăţeni, ea este şi un element esenţial al unei bune conduceri. Istoria arată că o guvernare proastă deține secrete pentru ca să poată rezista, dar şi realitatea că secretomania şi autoritarismul guvernărilor duce, în mod inevitabil, la proliferarea abuzului, corupţiei şi a ineficienţei şi, în final, la falimentul regimurilor de acest tip. Dezvoltarea şi corelarea dispoziţiilor constituţionale cu celelalte prevederi legislative ne duce la concluziile că dreptul cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile administraţiei publice, în limita competenţelor care le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice, prevedere ce se referă şi la mijloacele massmedia [1]. Sub aspect general, printre actele adoptate în Republica Moldova referitoare la principiul transparenţei, în mod mai mult sau mai puțin special, amintim în primul rând Constituţia RM [2], Legea cu privire la petiţionare [3], Legea privind administrația publică locală [4], Legea privind descentralizarea administrativă [5], Hotărârea Guvernului nr. 386 din 17.06.2020 cu privire cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice[6], Hotărârea Parlamentului pentru aprobarea Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă [7] ș.a. În politicile publice în general și în particular în politicile de dezvoltare locală, deciziile privind intervențiile publice finanțate și implementate trebuie: –– să răspundă nevoilor; –– să rezolve problema/problemele; –– să fie eficiente; –– să respecte o prioritare justificată. În toamna anului 2021, Primăria orașului Bucovăț, în colaborare cu Coaliția Locală a lansat procesul de colectare a propunerilor și sugestiilor pentru proiectul bugetului 2022. Pentru a spori gradul de înțelegere de către populație a bugetului local, Coaliția Locală din Bucovăț a elaborat și o analiză independentă a bugetului 2021, în care aspectele tehnice ale bugetului au fost prezentate într-o formă mai simplificată și cu explicații mai detaliate a veniturilor și alocațiilor bugetare. Implicarea cetățenilor la o etapă târzie în procesul bugetar este unul dintre cele mai mari obstacole pentru organizarea unui proces eficient de participare. Anume din acest considerent, Primăria din Bucovăț și Coaliția Locală au demarat procesul de colectare a recomandărilor mai devreme, pentru a avea suficient timp de a le examina și discuta oportunitatea includerii acestora în noul proiect de buget. Planificarea mai bună a activităților de elaborare a bugetului va crește oportunitatea cetățenilor de a oferi feedback valoros. Recomandări pe marginea cercetării: • În scopul realizării accesului real la informaţie şi extinderii transparenţei în procesul decizional, sunt necesare acţiuni concrete, precum asigurarea participării publicului în procesul decizional la toate etapele de informare, consultare şi participare cetăţenească; luarea în consideraţie a intereselor, nevoilor, sugestiilor, propunerilor şi recomandărilor tuturor factorilor interesaţi, neacceptarea acestora urmând a fi obligatoriu argumentată, motivată şi adusă la cunoştinţa cetăţenilor. • Informarea publicului ar trebui să fie prezentă la toate etapele procesului decizional, inclusiv după adoptarea deciziilor, astfel încât să se poată determina în ce măsură au fost luate în calcul propunerile şi recomandările cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale, dar și ale altor factori interesaţi. • Este nevoie ca să aibă loc publicarea continuă şi promptă a informaţiilor, rapoartelor de activitate ale activității APL. Acest fapt ar duce nu doar la informarea formală a cetăţenilor, la asigurarea implicării pro-active ale acestora, ar mări nivelul de încredere al populaţiei în acest administrația publică, la general. Amplasarea deciziilor APL pe paginile web sunt relativ suficiente pentru a asigura în măsura necesară respectarea principiului transparenţei. • Ţinînd cont de rolul dreptului cetăţenilor la iniţiativă decizională locală, se consideră necesar ca mecanismul de participare a cetăţenilor la procesul decizional local să fie asigurat cu o reglementare concretă şi detaliată în Legea privind administraţia publică locală şi în statutele unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel, odată ce Legea privind transparenţa în procesul decizional, în art. 3 pct.b) prevede că sub incidenţa acestei legi cad şi autorităţile administraţiei publice locale, ar fi necesar completarea Legii privind administraţia publică locală cu un nou capitol ce ar avea denumirea de „Iniţiativa cetăţenească“, unde s-ar prevedea că cetăţenii au dreptul de a propune proiecte de hotărâri, dacă acestea sunt susţinute de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale respective.