Introducere. Agenții de contrast iodați utilizați în procedurile de radiologie, au scopul de a evidenția diferențele dintre diverse structuri tisulare în imagini și de a le caracteriza morfo-functional. Ei pot fi introduși intravascular sau pot fi administrați direct în cavități precum tractul gastrointestinal sau urinar. Obiectivul de a atinge o concentrație maximă în țesut fără a provoca efecte adverse nu a fost încă realizat, iar toate substanțele de contrast prezintă potențiale riscuri la administrare. Scopul studiului. Analiza literaturii de specialitate referitoare la reacțiile adverse asociate substanțelor de contrast iodate și sistematizarea datelor obținute. Materiale si metode. Informațiile au fost extrase din articolele publicate în ultimii 10 ani în baza de date online PubMed. Selecția acestora a fost realizată pe baza termenilor-cheie: substanțe de contrast iodate, reacții adverse și imagistică medicală. Rezultate. Reacțiile adverse se împart în două categorii: acute, manifestate în prima oră de la injectare, și tardive, între una și șapte zile. Acestea variază de la simptome ușoare precum eritem, greață și amețeală, până la manifestări severe, cum ar fi convulsii, șoc respirator și cardiac, neuropatie indusa de contrast (NIC). NIC se manifesta de obicei după 24-72 de ore de la expunere, în special la pacienții cu afectare renală preexistentă și diabet. Pentru prevenirea instalării NIC, se recomanda măsurarea creatininei serice și calcularea ratei de filtrare glomerulară înainte de administrare și încă 5 zile după procedură, 175 MATERIALELE CONFERINȚEI întreruperea medicației cu potențial nefrotoxic asociata și alegerea agentului de contrast cu cea mai mică doză. S-a stabilit ca testarea intradermică înainte de administrarea substanței de contrast nu este predictivă pentru reacțiile adverse și poate fi periculoasă, deci nu este recomandată. Pentru a minimiza riscul RA se sugerează administrarea prealabilă a steroizilor, precum prednisolon sau metilprednisolon, în asociere cu antihistaminice de tip H1. Concluzii. Prevenția și monitorizarea atentă a pacienților cu risc crescut poate contribui la minimizarea riscului de reacții adverse în timpul procedurilor de imagistică medicală.

Introduction. Iodinated contrast agents used in radiology procedures aim to highlight differences between various tissue structures in images and characterize their morpho-functionally. They can be introduced intravascularly or administered directly into cavities such as the gastrointestinal or urinary tract. The goal of achieving maximum tissue concentration without causing adverse effects has not yet been realized, and all contrast agents present potential administration risks. Scope of the study. To analyze the specialized literature regarding adverse reactions associated with iodinated contrast agents and systematize the obtained data. Materials and methods. Information was extracted from articles published in the last 10 years in the online PubMed database. Selection was based on Key words: iodinated contrast agents, adverse reactions, and medical imaging. Results. Adverse reactions are divided into two categories: acute, manifested within the first hour after injection, and delayed, occurring between one and seven days. These range from mild symptoms such as erythema, nausea, and dizziness to severe manifestations such as seizures, respiratory and cardiac shock, and contrast-induced neuropathy (CIN). CIN usually occurs 24-72 hours after exposure, especially in patients with pre-existing renal impairment and diabetes. To prevent the onset of CIN, it is recommended to measure serum creatinine and calculate the glomerular filtration rate before administration and again 5 days after the procedure, discontinue potentially nephrotoxic medication, and choose the contrast agent with the lowest dose. It has been established that intradermal testing before contrast administration is not predictive of adverse reactions and can be dangerous, so it is not recommended. To minimize the risk of adverse reactions, pre-administration of steroids such as prednisolone or methylprednisolone in combination with H1 antihistamines is suggested. Conclusions. Prevention and careful monitoring of high-risk patients can contribute to minimizing the risk of adverse reactions during medical imaging procedures.