Inerţia unui simbol. O pintaderă cu decor spiralat din a doua epocă a fierului, descoperită în microzona Saharna
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
108 3
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-10 12:22
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
903.2’1.02”638”:902.2(478-22) (1)
Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (254)
Археология (937)
SM ISO690:2012
BĂŢ, Mihail. Inerţia unui simbol. O pintaderă cu decor spiralat din a doua epocă a fierului, descoperită în microzona Saharna. In: Artefacte, tehnologii şi materii prime în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului”, colocviu de vară, Ed. Editia 1, 27 iulie 2022 - 30 iulie 2023, Chişinău. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2023, pp. 18-19. ISBN 978-5-36241-000-1..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Artefacte, tehnologii şi materii prime în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului”, colocviu de vară 2023
Conferința "Artefacte, tehnologii şi materii prime în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului”, colocviu de vară (2023; Saharna)"
Editia 1, Chişinău, Moldova, 27 iulie 2022 - 30 iulie 2023

Inerţia unui simbol. O pintaderă cu decor spiralat din a doua epocă a fierului, descoperită în microzona Saharna

CZU: 903.2’1.02”638”:902.2(478-22)

Pag. 18-19

Băţ Mihail
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 14 august 2023


Rezumat

Pintaderele reprezintă apariţii foarte rare sau chiar unicum în mediul comunităţilor getice din spaţiul est-carpatic. Fiind cunoscute încă din epoca neolitică, funcţionalitatea de bază a acestora era calitatea de a ștampila suprafeţe, ceea ce implică existenţa unui decor pe partea activă a pieselor. De-al lungul timpului, această categorie de artefacte a beneficiat din plin de atenţia specialiștilor, fiindu-i dedicată o vastă literatură, dintre care amintim contribuţiile semnate de E. Krupnov (1962), J. Makkay (1984), J. Kisfaludi (1997), T. Dzhanfezova (2005), D. Popovici (2006), C. Ștefan (2009), F. Schwellnus (2010), I. Bruyako (2014), C. Schuster (2015), J. Chochorowski (2017), S. Enea (2017) ș.a. În baza reperelor tipologice amintite mai sus, cunoaștem până în prezent doar câteva descoperiri din mediul culturii getice, piese de acest tip fiind atestate la Hansca, Poiana și Stâncești. Celor deja cunoscute și vehiculate în literatura arheologică se alătură o piesă provenită din microzona Saharna, spaţiu intens cercetat în ultimele două decenii. Piesa, despre care ne vom referi în această comunicare, a fost descoperită în anul 2014, cu prilejul cercetării structurilor defensive a cetăţii de mici dimensiuni de la Saharna „La Șanţ” I. Ea fost recuperată de la adâncimea 0,67 m faţă de nivelul actual de călcare, fiind localizată în dărâmătura structurii de zidărie a unui bastion, situat în partea de nord a fortificaţiei. Pintadera a fost modelată cu mâna dintr-o pastă de lut de culoare cenușiu-gălbuie, bine degresată. Conferindu-i o formă discoidală, meșterul i-a aplicat o apucătoare, care însă nu s-a păstrat, probabil fiind ruptă încă în antichitate. Partea activă a fost prevăzută cu un decor de forma unei spirale cu patru spire, desfășurate în sensul acelor de ceasornic. După realizarea decorului prin excizie, suprafaţa piesei a fost atent netezită. Beneficiind de un context arheologic bine documentat, prezenţa acestei piese într-un palier cronologic din sec. IV-III a. Chr. relevă preluarea și perpetuarea în mediul getic al unor tradiţii și ritualuri, cunoscute cu preponderenţă în bazinul carpatic în perioada anterioară (HaD1-LtA).