Cărțile de cult din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Nicolae Minovici (secolele XVIII–XX)
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
136 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-02 20:43
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
069.02:7:27-23”XVII-XIX” (1)
Музеи. Постоянные выставки (505)
ИСКУССТВО. РАЗВЛЕЧЕНИЯ. ЗРЕЛИЩА. СПОРТ (5922)
Христианство (339)
SM ISO690:2012
BANU, Ionuț Alexandru. Cărțile de cult din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Nicolae Minovici (secolele XVIII–XX). In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. Ediţia a 4-a, 30 martie 2023, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2023, Ediția 4, p. 19. ISBN 978-9975-84-188-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţii şi procese etnice
Ediția 4, 2023
Conferința "Simpozionul internaţional de etnologie:"
Ediţia a 4-a, Chişinău, Moldova, 30 martie 2023

Cărțile de cult din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Nicolae Minovici (secolele XVIII–XX)

CZU: 069.02:7:27-23”XVII-XIX”

Pag. 19-19

Banu Ionuț Alexandru
 
Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”
 
 
Disponibil în IBN: 31 iulie 2023


Rezumat

Articolul de față încearcă să surprindă într-un mod succinct cercetarea mai amănunțită a unei părți din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici – colecția de carte veche. În ceea ce privește colecția de carte veche pe care muzeul o deține, atrag atenția două cărți de cult: Ceaslovul, piesă tipărită la București în anul 1785 în timpul domnitorului Țării Românești Mihail Constantin Suțu, și o Evanghelie, tipărită tot la București în anul 1911 în timpul domniei Regelui Carol I. Cartea de cult a fost primul tip de carte care a apărut pe teritoriul țării noastre, într-o primă fază – sub formă de manuscris, ulterior – sub formă de carte tipărită. De apariția acestor cărți se ocupau copiștii, călugării sau diecii (scriitori de cancelarie domnească și slujbaș al vistieriei din Țările Române), în cazul cărților manuscris, iar în cazul celor tipărite se realizau cu „blagoslovenia și cheltuiala” mitropolitului sau episcopului din eparhia unde era situată tipografia. Ceaslovul sau Cartea Ceasurilor, așa cum se mai numește, reprezintă cartea care este alcătuită din textele slujbelor zilnice, așa cum sunt rânduite în Biserica Ortodoxă și în Biserica Greco-Catolică. Cea de-a doua carte prezentată este o Sfântă și Dumnezeiască Evanghelie, tipărită „cu aprobarea și binecuvântarea Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române” (ediția a patra) la Tipografia Cărților Bisericești în anul 1911, așa cum reiese din foaia de titlu. Cartea de patrimoniu aflată în colecția muzeului este extrem de valoroasă și reprezintă o radiografie a preocupărilor medicului Nicolae Minovici pentru obiectele de cult și salvarea acestora din biserici dezafectate.

Cuvinte-cheie
Carte de patrimoniu, Ceaslov, Evanghelie, dr. Nicolae Minovici, Mitropolia Ungrovlahiei