Figura artistică a compozitorului Gheorghe Neaga reprezintă un fenomen aparte în istoria muzicii naționale, fapt dovedit mai ales de creația sa instrumentală de cameră. Autor al unui important repertoriu de miniaturi, sonate, trio-uri, cvartete și suite pentru diverse ansambluri instrumentale, acesta a tins, cu fiecare opus nou, către formularea unor concepții artistice originale. Drept răspuns, muzicologia autohtonă a încercat să îi aprecieze, de-a lungul timpului, valoarea creației și să o reflecte corespunzător prin numeroase texte din diverse categorii: articole publicistice, ediții enciclopedice de tip biografic, studii științifice și monografii. Mai ales în perioada anilor 1970–1980, Gheorghe Neaga a fost unul dintre cei mai frecvent prezenți artiști pe paginile publicisticii autohtone. Ziare și reviste de specialitate precum Literatura și arta, Gazeta de seară, Curierul de seară, Tinerimea Moldovei, Nistru, Moldova socialistă sau Arta includ cronici și articole de omagiu semnate de Vladimir Axionov, Galina Cocearova, Victoria Melnic, Efim Tcaci, Nissan Shechtman, Tudor Colac ș.a. În ceea ce privește publicațiile enciclopedice, numele muzicianului a fost inclus în unele ediții precum Literatura și arta Moldovei, Enciclopedia sovietică moldovenească sau Enciclopedia muzicală. Dar nu mai puțin valoroase sunt lexicoanele și cataloagele semnate sau alcătuite de Zinovii Stolear, Gleb Ciaicovschi-Mereșanu, Serafim Buzilă, Viorel Cosma, Irina Ciobanu-Suhomlin sau Larisa Balaban. Și tot la această categorie se raportează și o biobibliografie, editată în 2001 de Biblioteca Națională a Republicii Moldova în cadrul colecției Moldavica. Printre studiile științifice și monografiile informative sau documentare, unele sunt consacrate integral figurii lui Gheorghe Neaga sau anumitor creații din repertoriul său, în timp ce altele includ diverse treceri în revistă. Dintre lucrările cu caracter monografic dedicate completamente personalității muzicianului se evidențiază cele semnate de Zinovii Stolear și Evghenii Cletinici, iar studiile în care se analizează anumite opusuri cameral-instrumentale ale compozitorului sunt realizate de Izolda Miliutina, Elena Vladimirova, Svetlana Țircunova, Tatiana Berezovicova, Nadejda Cozlova, Inna Hatipova, Ruslana Roman (Sprinceanu), Olga Vlaicu, Tatiana Bolocan ș.a.