In the article, the author aims to highlight some directions of action in the management of the public debt meant to minimize the risks of the outburst of a debt crisis in Romania, in the domestic and international context. The analysis shows that the evolution of Romania's total public debt in the period 2015-2019 is positive, in the sense of improved sustainability. The economic literature suggests that there are two conditions whose implementation could prevent a financial and a debt crisis from occurring (an early warning system and a regulatory scheme with "teeth"). Comparing the fiscal policy in Japan and Greece, the author presents some features for minimizing the risks of a debt crisis and shows that the rules of fiscal policy change fundamentally when a country becomes a member of a monetary union. Starting from the main economic problems of Romania and from the experience of the public debt crises in some countries of the European Union, there are made proposals for actions aimed at leading to the minimization of the risks of a debt crisis in Romania. The methodology used consists in comparative and descriptive analyses, drawing of conclusions and literature review. The article is based on the research project "Indebtedness and sovereign debt management. Requirements for Romania", elaborated in CFMR "Victor Slăvescu" in 2020, under the coordination of Camelia Milea, Ph.D.

În articol autoarea își propune să evidențieze câteva direcții de acțiune în gestiunea datoriei publice care să minimizeze riscurile de producere a unei crize a datoriilor în România, în contextul intern și internațional. În urma analizei, se contată că evoluția datoriei publice totale a României în perioada 2015-2019 este pozitivă, în sensul îmbunătățirii sustenabilității. Din literatura de specialitate reiese că există două condiții a căror punere în practică ar putea preveni apariția unei crize financiare și a datoriilor (un sistem de avertizare timpurie și o schemă de reglementări cu „dinți”). Comparând politica fiscală a Japoniei și a Greciei se prezintă câteva caracteristici pentru minimizarea riscurilor de producere a unei crize a datoriilor și se arată că regulile politicii fiscale se modifică fundamental atunci când o țară devine membră a unei uniuni monetare. Pornind de la principalele probleme economice ale României și de la experiența crizelor datoriilor publice ale unor țări din Uniunea Europeană se fac propuneri de acțiuni menite să contribuie la minimizarea riscurilor de producere a unei crize a datoriilor în România. Metodologia utilizată constă în analiză comparativă și descriptivă, extragerea de concluzii și literature review. Articolul are la bază proiectul de cercetare „Îndatorarea și gestiunea datoriilor suverane. Exigențe pentru România”, elaborat în cadrul CCFM „Victor Slăvescu” în anul 2020, sub coordonarea d-nei dr. Camelia Milea.