Conform planului general de construcție a Grădinii Botanice Naționale „Alexandru Ciubotaru” pentru crearea Expoziției Vegetația Moldovei, a fost alocat un teritoriu cu suprafața de 14 ha. În anii 1970-1972 au fost efectuate lucrări de proiectare și de pregătire a teritoriului expoziției. Primele plantări ale stejarului pedunculat (Quercus robur) au fost efectuate în primăvara anului 1972. Pe parcursul anilor 1972-1980 s-au plantat speciile edificatoare (Fagus sylvatica, Quercus petraea, Quercus robur, Quercus pubescens, Salix alba). În perioada 1977-1978 s-au plantat speciile însoțitoare (Carpinus betulus, Carpinus orientalis, Fraxinus excelsior, Acer platanoides, Acer pseudoplatanus, Acer campestre, Acer tataricum, Tilia tomentosa, T. cordata, Sorbus torminalis, Cerasus avium, Ulmus campestre, Pyrus pyraster, Malus sylvestris, Populus tremula ș.a.). Arbuștii Cornus mas, Cotinus coggygria, Euonymus verrucosa, Euonymus europaea, Euonymus nanus, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Ligustrum vulgare, Swida sanguinea, Viburnum lantana s-au plantat mai târziu. Învelișul ierbos a fost creat din porțiuni de pământ cu rădăcini, rizomi, semințe și organe vegetative aduse din păduri de fag, de gorun, de stejar ș.a. La crearea microexpoziției de stepă și de luncă au fost folosite 2 metode. S-au adus porțiuni de pământ din stepe și lunci și prin colectarea semințelor din stepa Bujeac și încorporarea semințelor în sol. S-a stăruit astfel încât compoziția și structura fiecărei microexpoziții să fie o copie analogică celor din condiții spontane. Pe parcursul a 50 ani în Grădina Botanică „Alexandru Ciubotaru” a fost elaborată Expoziția Vegetația Moldovei, care include 10 microexpoziții forestiere: Pădure de fag (Fagus sylvatica), Pădure de fag cu gorun, Pădure de gorun (Quercus petraea) cu carpen, Pădure de gorun cu tei și frasin, Pădure de gorun cu cărpiniță (Carpinus orientalis), Pădure de gorun cu scumpie (Cotinus coggygria), Pădure de stejar pedunculat (Quercus robur) cu cireș, Pădure de stejar cu porumbar, Pădure de plop alb (Populus alb), Pădure de salcie (Salix alba), o microexpoziție cu vegetație de stepă (Festuca valesiaca, Stipa capillata, S. lessingiana și a.), 2 microexpoziții cu vegetație de luncă (Agrostis stolonifera, Festuca pratense, Poa pratense, Lolium perenne) și o microexpoziție cu vegetație acvatică (Nymphaea alba). În fiecare microexpoziție forestieră au fost mobilizate de la 30 până la 80 de specii de plante vasculare. Microexpoziția de stepă include 150 specii de plante vasculare. Compoziția floristică totală a Expoziției Vegetația Moldovei constituie peste 500 specii de plante vasculare. Actualmente, Expoziția Vegetația Moldovei include 14 comunități de plante create din specii de plante autohtone numite microexpoziții. A fost propusă definiția microexpoziție, care include prezentarea unui tip de comunități de plante (tip de pădure) creat pe o anumită suprafață cu scopul de conservare ex situ a speciilor de plante și a pune în lumină caracteristicile și specificul acestuia (compoziția, structura etc.) din condiții spontane (Gh. Postolache 2010). În perioada 2020-2022, împreună cu specialiștii de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS Chișinău), a fost efectuată amenajarea Expoziției Vegetația Moldovei. A fost elaborat parcelarul, s-au instalat borne parcelare, a fost elaborată harta expoziției ș.a. Toate acestea dau posibilitatea de monitorizare mai eficientă a speciilor de plante din microexpoziții ș.a. în teren. În rezultatul creării Expoziției Vegetația Moldovei în Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru” au fost create nișele ecologice pentru conservarea ex situ a speciilor de plante autohtone. În expoziție sunt conservate ex situ 50 de specii de plante rare, dintre care unele sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Expoziția este folosită în scopuri didactice, pentru popularizarea cunoștinților despre speciile de plante și comunitățile de plante din Moldova.