Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
561 21 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-28 22:55 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
[72+396](478-25) (1) |
SM ISO690:2012 ŞLAPAC, Mariana. Contribuţia femeilor arhitecte la dezvoltarea arhitectural-urbanistică a Chişinăului. In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2022, nr. 2, pp. 47-57. ISSN 2587-3695. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.7033806 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Dialogica, revista de studii culturale si literatura | ||||||
Numărul 2 / 2022 / ISSN 2587-3695 /ISSNe 1857-2537 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.7033806 | ||||||
CZU: [72+396](478-25) | ||||||
Pag. 47-57 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
La dezvoltarea arhitectural-urbanistică a Chişinăului, pe parcursul secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea, şi-au adus aportul şi femeile arhitecte. Prima femeie care a îmbrăţişat profesia de arhitect în Basarabia a fost Etti-Roza Spirer, care a activat în perioada interbelică, în oraşul Bălţi. După cel de-al doilea război mondial a lucrat la Chişinău, fiind autorul proiectului de reconstrucţie a fostului hotel „Suisse”. Alte femei care au practicat meseria de arhitect în perioada interbelică au fost Ecaterina Ocuşco-Alhazova şi Leonida Bulubico. În anii postbelici, în domeniul arhitecturii s-au remarcat Albina Chiricenco, laureat al Premiului de Stat al RSSM, unul dintre autorii clădirii Circului din Chişinău pentru 2000 de locuri, şi Elena Zabunova, autor al mai multor edificii locative şi de menire socio-culturală. Prezintă interes creaţia Iuliei Skvorţova, laureat al Premiului de Stat al RSSM, unul dintre autorii complexului locativ „Porţile oraşului” din Chişinău, şi Tatianei Zaicenco, laureat al premiului „Alexei Şciusev”, autorul clădirii cinematografului „Patria-LUKOIL” şi al complexurilor locative de pe str. N. Testemiţanu şi str. Ginta Latină. Merită de remarcat realizările arhitectelor Tatiana Lomova, Stella Stalinskaia, Galina Penbek, Ludmila Gofman, Nina Feldbrina, Nina Guzun ş.a. La dezvoltarea arhitectural-urbanistică a Chişinăului au contribuit de asemenea Tatiana Dorofeeva, Natalia Esina, Ludmila Klevenskaia, Sofia Priseajniuc, Vera Şarapova, Svetlana Ursu, Nina Guzun, Nina Corbu, Valentina Novic, Anna Comarniţcaia, Nadejda Raieţkaia, Tamara Boxan, Tamara Gorenco, Elena Belaia, Vera Coptu ş.a. |
||||||
Cuvinte-cheie Chisinau, arhitectură, Etti-Roza Spirer, Tatiana Lomova, Ludmila Gofman, Albina Chiricenco, Elena Zabunova, Iulia Skvorţova, Tatiana Zaicenco, Chisinau, architecture, Etti-Roza Spirer, Tatiana Lomova, Ludmila Gofman, Albina Chiricenco, Elena Zabunova, Iulia Skvorţova, Tatiana Zaicenco |
||||||
|
Google Scholar Export
<meta name="citation_title" content="Contribuţia femeilor arhitecte la dezvoltarea arhitectural-urbanistică a Chişinăului"> <meta name="citation_author" content="Şlapac Mariana"> <meta name="citation_publication_date" content="2022/09/01"> <meta name="citation_journal_title" content="Dialogica, revista de studii culturale si literatura"> <meta name="citation_issue" content="2"> <meta name="citation_firstpage" content="47"> <meta name="citation_lastpage" content="57"> <meta name="citation_pdf_url" content="https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/47-57_4.pdf">