Accesul la informaţie este nu numai un simplu acces, nu numai o procedură tehnică, dar este şi reflecţia calităţii informaţiei, a mediului utilizatorului, a modernizării serviciilor, a schimbării mentalităţii. La începutul unui nou secol (şi mileniu), în condiţiile în care activitatea umană s-a amplificat şi a devenit mai diversă, în care informaţia s-a globalizat (mă refer la Internet), în care ritmul schimbărilor este uluitor, iar competiţia este extrem de dură, se impune o strategie precisă pentru o nouă formă de dezvoltare. O astfel de strategie a fost adoptată de către DIB ULIM. Pentru a ţine pasul cu vremea, precum şi în scopul stabilirii unor raporturi eficiente de parteneriat cu utilizatorii săi, cristalizării unei imagini favorabile, a fost implementat accesul liber la raft. În comunicarea mea nu voi oglindi aspectele tehnologice ale accesului liber la raft, acestea constituind subiectul unui studiu aparte. Mă voi axa asupra aspectului subiectiv al problemei. Din care motive? În condiţiile de acces liber la raft apar schimbări esenţiale privind statutul bibliotecarului, activităţile de rutină fiind înlocuite cu cele creative, necesitând implicaţii inovaţionale şi luare de decizii. Fiind o modalitate avangardistă (cel puţin, pentru bibliotecile universitare din Republica Moldova), accesul liber la raft impune şi o nouă mentalitate, o schimbare radicală în tradiţionala imagine a bibliotecarului. Schimbarea menţionată ar avea drept formulă expresivă: “de la bibliotecarul, un om printre cărţi, la bibliotecarul, un om printre oameni”. În acest sens, bibliotecarul, în afară de sarcinile tradiţionale (îndeplinirea cărora solicită, în primul rând, un înalt nivel de profesionalism, competenţă) este pus în faţa unor sarcini noi, care implică autoperfecţionarea continuă (nu numai profesională , dar şi psihologică), cunoaşterea noilor tehnologii performante, deprinderi şi aptitudini comunicative deosebite. În condiţiile accesului liber la raft comunicarea între bibliotecar şi utilizator devine foarte strânsă. Eficacitatea ei depinde de atitudinea persoanei implicate în relaţia directă cu beneficiarul, care trebuie să fie adecvată cu munca lui. Un bun profesionist nu va adopta o atitudine agresivă, exprimată prin nervozitate, antipatie, superioritate sau ironie vizavi de clientul servit. Însă nu trebuie să manifestăm o atitudine de altă extremă - submisivă, caracterizată prin oboseală, lipsă de motivaţie sau expresii non-verbale, cum ar fi: evitarea contactului vizual, capul plecat şi altele. Vom încerca să fim adepţii celei de-a treia atitudini: promte, amabile şi prietenoase, motto-ul căreia este “lucrul potrivit la locul potrivit”. Este cea mai potrivită atitudine dintre toate, deoarece contribuie la formarea şi consolidarea unor relaţii de parteneriat, egalitate şi respect reciproc. În acest sens menţionăm primordialitatea conceptului „Clientul nostru – partenerul nostru”, conştientizat şi adoptat de întreg personalul Departamentului Informaţional – Biblioteconomic ULIM. În condiţiile de acces liber la raft este important, ca bibliotecarul de contact (experienţă aplicată la DIB ULIM în rezultatul implementării proiectului Tempus – Tacis „Management for University Library”) să facă primul pas, să dea exemplu de comportament corect şi adecvat, uneori asumându-şi rolul de educator pentru unii utilizatori. Nu e secret, că studenţii, care constituie majoritatea covârşitoare a beneficiarilor noştri, au un comportament iresponsabil şi risipitor atât faţă de cărţi , alte resurse documentare şi informaţionale, cât şi faţă de personalul bibliotecii. Dar indiferent de poziţia şi atitudinea clientului, bibliotecarul va manifesta amabilitate şi corectitudine, care îşi vor avea efectul de neutralizare a oricărui conflict. Indiferent de situaţie, bibliotecarul trebuie să fie accesibil, sincer interesat de doleanţele cititorilor. Aceasta ar permite ca utilizatorii, la rândul lor, să se simtă bineveniţi şi aşteptaţi în spaţiile funcţionale ale instituţiei bibliotecare. În final, astfel bibliotecarul contribuie la crearea unei imagini favorabile bibliotecii. Un comportament grijuliu şi plin de atenţie faţă de solicitanţi ar putea eclipsa unele lacune din colecţii. Cu mult tact pot fi propuse alte titluri, în cazul, în care publicaţia solicitată lipseşte. Nu trebuie să ezităm de a oferi asistenţă cititorilor în situaţiile, când ei se simt derutaţi. Este important, să existe o deschidere în acest sens şi din partea solicitanţilor informaţiei. Astfel, bibliotecarul va accepta ca inerentă conduita helping (de ajutor), posedând aptitudini ca: intuiţia cognitivă , spiritul de cooperare şi tactul pedagogic etc. Accesul liber la raft oferă posibilităţi vaste de căutare şi accesare a informaţiei. Tocmai din acest motiv, cititorul (mai ales cel începător) poate să se simtă frustrat de avalanşa de informaţie , nefiind în stare să determine, care este cea mai potrivită sursă pentru cererea sa. Şi este de datoria angajatului să-i ofere consultaţii în alegerea şi localizarea sursei căutate. E de menţionat, că în astfel de situaţii bibliotecarul îşi asumă şi un rol de instruire, explicându-I cititorului următoarele: care este principiul de repartizare a literaturii; cum poate fi localizat documentul căutat; cum este constituită cota documentului şi altele. În mod special, sunt oferite informaţii privind utilizarea catalogului electronic. Necătând la includerea în curriculum-ul universitar a disciplinei „Bazele culturii informaţionale” , totuşi studenţii au nevoie, mai ales la început, de ajutor şi îndrumare. Rolul bibliotecarului este decisiv în formarea abilităţilor cititorilor privind depistarea, accesarea şi utilizarea a informaţiei.Particularităţile menţionate ale activităţii bibliotecarului în condiţiile accesului liber la raft contribuie la intelectualizarea muncii bibliotecarului. În acelaşi timp, accesul liber la raft reprezintă o provocare, fiind decisiv în suscitarea curiozităţii utilizatorilor pentru informare. Localizând un document concret, cu sprijinul bibliotecarului ori de sinestătător, utilizatorul depistează în imediata apropiere surse suplimentare, pentru care nu era orientat. Accesul liber la raft contribuie la dezvoltarea unor astfel de calităţi ale clienţilor – studenţi, cum ar fi: responsabilitatea, auto-organizarea şi capacitatea de orientare în informaţie. În acest mod sporeşte încrederea lor în puterile proprii, ceea ce are un efect benefic asupra dezvoltării personalităţii. Obstacolul principal în accesul la informaţie ţine de mentalitate. De cele mai multe ori beneficiarului îi este teamă să întrebe (nu cumva întrebarea să fie prea simplă ori să rămână neînţeles) , îi este jenă să se informeze, se mulţumeşte cu puţinul. Şi anume aici cred că trebuie să se producă schimbări în comportamentul profesional. Noi trebuie să devenim mai implicaţi şi eficienţi, mai apropiaţi de clienţi, căci noi îi pregătim ca actori principali ai Societăţii Informaţionale. Noi, bibliotecarii, trebui să-l ajutăm să capete deprinderi temeinice de lectură şi informare pentru ziua de mâine, acel mâine, căruia tot el îi va da chip.