Subiectul pus în discuție vizează unele partide și personalități marcante care au activat în organul de autoadministrare din Basarabia – zemstva (instituită în anul 1869) și au contribuit, în anumită măsură, la dezvoltarea provinciei. Autorii constată că unii nobili s-au unit și au format „partide politice”. Partidele de zemstvă erau grupe de persoane legate de cele mai infl uente familii și personalități din Basarabia. Pentru unele dintre ele zemstvele au servit ca teren în care nobilimea își putea rezolva interesele personale, altele însă nu s-au limitat la aceste interese și au muncit pentru binele provinciei. Mulți nobili numeau zemstva un „alter ego” al nobilimii basarabene. Ca rezultat, pe câmpul politic basarabean s-au format două partide de bază – „Tânăra Basarabie” (Молодая Бессарабия) și „Partidul vechi grecesc” (Старогреческая партия), care s-au perindat la putere. La începutul anilor ’80 ai secolului al XIX-lea „Partidul vechi grecesc” l-a învins defi nitiv pe concurentul său și a luat frâna administrării zemstvei basarabene. Consilierii au văzut în persoana zemstvei din Basarabia un mijloc important și sigur pentru comiterea abuzurilor. Spre exemplu, președintele Consiliului de zemstvă Orhei Cozac a delapidat bani din bugetul zemstvei. După depistarea furtului și publicarea lui în presă Cozac s-a împușcat. Fiecare grupare de nobili includea nu doar persoane legate de anumite interese din viața economică și politică a Basarabiei, dar și persoane înrudite între ele, legate de interese de neam. În anii 1881-1884, din cei 52 de consilieri guberniali, 18 erau înrudiți: frații Semigradov (4 persoane), frații Crupenschi, frații Sinadino, frații Dunca, frații Cotruță (câte 2 persoane). Familia Crupenschi era cea mai infl uentă familie din cadrul zemstvei basarabene. Publicistul P. Crușevan scria în această privință că clanul Crupenschi a uzurpat puterea în Basarabia, iar guvernatorul S. Urusov remarca importanța acestei familii în viața economică și politică a provinciei. Mulți reprezentanți ai zemstvei și-au lăsat amprenta asupra vieții economice, politice și spirituale a Basarabiei. K. Pisarjesvki a contribuit in fondarea publicației Zemstvei Basarabene. Familia Lisovski a jucat rolul de opoziție față de familia Crupenschi. Grație lui E. Lisovski, educația populară a luat o anumită amploare în județul Hotin. De remarcat faptul că în nici un alt județ din Basarabia n-au fost înregistrate asemenea succese în domeniul educației ca în județul Hotin. Reprezentantul mișcării liberale, baronul A. Stuart, a jucat un rol important în fondarea Muzeului Zemstvei și a Spitalului pentru bolnavii cu afecțiuni mentale. A. Cotruță și P. Gore, luptători pentru idealuri naționale, au promovat ideea introducerii limbii române în sferă politică, culturală și educațională din Basarabia.