Tumulul 1 de la Ciumai (com. Vinogradovca, r-nul Taraclia)
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
280 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-01-19 01:13
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.5(478) (98)
Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (254)
SM ISO690:2012
CIOBANU, Ion, VORNIC, Vlad, AGULNICOV, Serghei, NOROC, Ion. Tumulul 1 de la Ciumai (com. Vinogradovca, r-nul Taraclia). In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 26, 20-21 octombrie 2016, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2016, Ediția 26, pp. 33-34. ISBN 978-9975-87-139-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 26, 2016
Conferința "Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei."
26, Chisinau, Moldova, 20-21 octombrie 2016

Tumulul 1 de la Ciumai (com. Vinogradovca, r-nul Taraclia)

CZU: 902/903.5(478)

Pag. 33-34

Ciobanu Ion1, Vornic Vlad2, Agulnicov Serghei1, Noroc Ion2
 
1 Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM,
2 Agenţia Naţională Arheologica a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 27 iunie 2022


Rezumat

În comunicare se prezintă tumulul 1 de la Ciumai (com. Vinogradovca), cercetat prin săpături de salvare la sfârșitul anului 2015. Movila se găsea la cca 0,5 km nord-est de marginea nordică a satului Ciumai şi la 0,15 km sud-est de drumul magistral M3, pe prima terasă a luncii din stânga râuleţului Salcia Mare, afl uent de dreapta al râului Ialpug. Afectat parţial prin lucrări de excavaţie, tumulul avea o confi guraţie aproximativ circulară în plan, cu înălţimea maximă de cca 0,4 m şi diametrul de aproximativ 38 m. Conţinea 12 morminte nesincronice. Cel mai vechi mormânt (nr. 7), datat la sfârşitul mil. IV a. Chr., peste care a fost ridicată prima manta a tumulului, aparţinea unui copil, iar drept inventar avea depus un fragment de vas cărămiziu pictat, de factură tripoliană târzie. Marea majoritate a înmormântărilor, la fel ca şi alte două mantale identifi cate ale tumulului, se atribuie culturii Jamnaja din epoca bronzului (mil. III a. Chr.). Caracteristice pentru aceste morminte sunt dispunerea scheletelor în poziţie chircită şi vopsirea lor cu ocru. Dintre artefactele descoperite se evidenţiază un askos de lut ars din mormântul 11 – tip de vas întâlnit extrem de rar în complexele culturii Jamnaja, dar care îşi găseşte analogii mai numeroase la populaţiile sedentate din bronzul timpuriu din regiunile sud-dunărene. Al treilea orizont cultural-cronologic este legat de mormântul 12, care conţinea un schelet de femeie, iar ca inventar două căni de lut, dintre care una lucrată cu mâna, iar alta la roată, şi mai multe mărgele de chihlimbar şi sticlă. Pe baza practicilor funerare atestate şi a inventarului funerar, mormântul respectiv este atribuit culturii sarmatice din sec. I-III p. Chr. Ultima fază cronologică vizând movila cercetată de la Ciumai este reprezentată de patru vetre de foc şi 22 de gropi din perioada medievală târzie (sec. XVI-XVIII), la care se adaugă un şanţ din perioada modernă (?). Aceste complexe, dintre care unele au deranjat mormintele mai vechi, aparţin unei locuiri sezoniere, probabil tătăreşti, din evul mediu târziu.