Considerații privind fortificațiile din spațiul carpato-nistrean și evoluția structurilor prestatale în secolele IX-XIII
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
388 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-05 17:53
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903:725.182"VIII-XIII" (1)
Археология (940)
Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (2103)
Архитектура (639)
SM ISO690:2012
TENTIUC, Ion. Considerații privind fortificațiile din spațiul carpato-nistrean și evoluția structurilor prestatale în secolele IX-XIII. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 27, 19-20 octombrie 2017, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2017, Ediția 27, pp. 41-43.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 27, 2017
Conferința "Conferința științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei."
27, Chisinau, Moldova, 19-20 octombrie 2017

Considerații privind fortificațiile din spațiul carpato-nistrean și evoluția structurilor prestatale în secolele IX-XIII

CZU: 902/903:725.182"VIII-XIII"

Pag. 41-43

Tentiuc Ion
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 24 iunie 2022


Rezumat

Săpăturile arheologice din ultimele decenii au identifi cat în spațiul carpato-nistrean mai multe fortifi cații de pământ și lemn aparținând secolelor IX-XIII. Cartarea acestora, coroborarea cu materialele arheologice privind evoluția social-economică, dar și cu informațiile surselor scrise permite de a reconstitui cadrul social-politic și dinamica structurile potestare din perioada evului mediu timpuriu. Dezvoltarea ascendentă social-economică și politică a societății vechi românești din secolele VIIIIX a fost periclitată de pătrunderea în regiune a unui nou val de triburi migratoare. Apariția pericolelor din exterior a impulsionat edifi carea unor fortifi cații din pământ și lemn grăbind închegarea temporară, iar apoi defi nitivă, a uniunilor de obști, a formațiunilor prestatale în spațiul est-carpatic (Spinei 1994, 129). Cea mai prolifi că perioadă de construire a cetăților medievale corespunde secolelor IX-XI, însă ele nu lipsesc în secolele XII-XIII.D. Gh. Teodor menționează pentru spațiul dintre Prut și Siret 15 așezări fortifi cate din secolele VIII-XI (Teodor 1980, fi g. 1). I. Hîncu evidențiază între Prut și Nistru 23 de cetăți (Hîncu 1993). S. Musteață analizează în spațiul pruto-nistrean și în nordul Bucovinei 47 de așezări-întărite datate în secolele VIII/IX-X. În funcție de structura reliefului ele alcătuiesc patru tipuri de cetăți (Musteață 2005, 37). R. Rabinovici vorbește despre existența între Prut și Nistru a peste 20 de fortifi cații din secolele IXXIII. În baza particularităților constructive și a formei în plan, autorul distinge două tipuri de fortifi cații: 1. de formă circulară și 2. de formă iregulată complexă situate pe boturi de deal (Рабинович 2006, 181). Gh. Postică analizează 107 fortifi cații aparținând secolelor VIII/IX - XIII (31 pentru sec. VIII-IX; 55 pentru sec. X-XI și 21 pentru sec. XII-XIII). La baza tipologiei fortifi cațiilor Gh. Postică a pus funcționalitatea lor: 1. cetăți de refugiu; 2. cetăți centre administrativ-economice; 3. cetăți centre voievodale; 4. cetăți castele feudale; 5. cetăți de supraveghere și 6. cetăți sanctuare (Postică 2007, 120). Cercetărilor noastre au evidențiat în spațiul investigat, inclusiv în Bucovina de Nord, în secolele IX-XIII, circa 80 de fortifi cații din pământ și lemn, situate în două regiuni: 1. în zona de nord, în interfl uviile SiretPrut și Prut-Nistru (Fundu Herții, Dersca, Baranga, Horodiștea, Grozinți, Lomacinți etc.), și 2. în lungul Nistrului Mijlociu, amplasare în exclusivitate pe malul său drept (Alcedar, Echimăuți, Cunicea-Poiana, Glinjeni, Horodiște „La Șanț” etc.). Mai puține cetăți (patru) au fost identifi cate în zona interioară a spațiului pruto-nistrean (Răciula, Cârlani-Stejăreni, Lucașeuca, Mășcăuți „Poiana Ciucului”). O singură fortifi cație a fost cercetată la hotarele de vest (Bâtca-Doamnei) (Spinei 1994, 112-113) și alta în partea de sud a regiunii (Calfa). Edifi carea unui sistem de apărare prin construirea de fortifi cații structurate conform unui principiu strategic bine defi nit, confi rmă existența în spațiul est-carpatic medieval timpuriu a unor autorități politice capabile să organizeze și să dirijeze activitățile de ridicare a unui sistem complex de apărare a regiunii. Acestea puteau fi edifi cate doar în condițiile existenței unor structuri politice evoluate, a unor uniuni de obști care, în fața unor amenințări din exterior, și-au reunit forțele în cadrul unor organisme centralizate politic și consolidate militar, supranumite în sursele scrise drept „țări”, ducate sau cnezate.

Cerif XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<CERIF xmlns='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1' xsi:schemaLocation='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1 http://www.eurocris.org/Uploads/Web%20pages/CERIF-1.5/CERIF_1.5_1.xsd' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' release='1.5' date='2012-10-07' sourceDatabase='Output Profile'>
<cfResPubl>
<cfResPublId>ibn-ResPubl-159650</cfResPublId>
<cfResPublDate>2017</cfResPublDate>
<cfVol>Ediția 27</cfVol>
<cfStartPage>41</cfStartPage>
<cfISBN></cfISBN>
<cfURI>https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/159650</cfURI>
<cfTitle cfLangCode='RO' cfTrans='o'>Considerații privind fortificațiile din spațiul carpato-nistrean și evoluția structurilor prestatale &icirc;n secolele IX-XIII</cfTitle>
<cfAbstr cfLangCode='RO' cfTrans='o'><p>Săpăturile arheologice din ultimele decenii au identifi cat &icirc;n spațiul carpato-nistrean mai multe fortifi cații de păm&acirc;nt și lemn aparțin&acirc;nd secolelor IX-XIII. Cartarea acestora, coroborarea cu materialele arheologice privind evoluția social-economică, dar și cu informațiile surselor scrise permite de a reconstitui cadrul social-politic și dinamica structurile potestare din perioada evului mediu timpuriu. Dezvoltarea ascendentă social-economică și politică a societății vechi rom&acirc;nești din secolele VIIIIX a fost periclitată de pătrunderea &icirc;n regiune a unui nou val de triburi migratoare. Apariția pericolelor din exterior a impulsionat edifi carea unor fortifi cații din păm&acirc;nt și lemn grăbind &icirc;nchegarea temporară, iar apoi defi nitivă, a uniunilor de obști, a formațiunilor prestatale &icirc;n spațiul est-carpatic (Spinei 1994, 129). Cea mai prolifi că perioadă de construire a cetăților medievale corespunde secolelor IX-XI, &icirc;nsă ele nu lipsesc &icirc;n secolele XII-XIII.D. Gh. Teodor menționează pentru spațiul dintre Prut și Siret 15 așezări fortifi cate din secolele VIII-XI (Teodor 1980, fi g. 1). I. H&icirc;ncu evidențiază &icirc;ntre Prut și Nistru 23 de cetăți (H&icirc;ncu 1993). S. Musteață analizează &icirc;n spațiul pruto-nistrean și &icirc;n nordul Bucovinei 47 de așezări-&icirc;ntărite datate &icirc;n secolele VIII/IX-X. &Icirc;n funcție de structura reliefului ele alcătuiesc patru tipuri de cetăți (Musteață 2005, 37). R. Rabinovici vorbește despre existența &icirc;ntre Prut și Nistru a peste 20 de fortifi cații din secolele IXXIII. &Icirc;n baza particularităților constructive și a formei &icirc;n plan, autorul distinge două tipuri de fortifi cații: 1. de formă circulară și 2. de formă iregulată complexă situate pe boturi de deal (Рабинович 2006, 181). Gh. Postică analizează 107 fortifi cații aparțin&acirc;nd secolelor VIII/IX - XIII (31 pentru sec. VIII-IX; 55 pentru sec. X-XI și 21 pentru sec. XII-XIII). La baza tipologiei fortifi cațiilor Gh. Postică a pus funcționalitatea lor: 1. cetăți de refugiu; 2. cetăți centre administrativ-economice; 3. cetăți centre voievodale; 4. cetăți castele feudale; 5. cetăți de supraveghere și 6. cetăți sanctuare (Postică 2007, 120). Cercetărilor noastre au evidențiat &icirc;n spațiul investigat, inclusiv &icirc;n Bucovina de Nord, &icirc;n secolele IX-XIII, circa 80 de fortifi cații din păm&acirc;nt și lemn, situate &icirc;n două regiuni: 1. &icirc;n zona de nord, &icirc;n interfl uviile SiretPrut și Prut-Nistru (Fundu Herții, Dersca, Baranga, Horodiștea, Grozinți, Lomacinți etc.), și 2. &icirc;n lungul Nistrului Mijlociu, amplasare &icirc;n exclusivitate pe malul său drept (Alcedar, Echimăuți, Cunicea-Poiana, Glinjeni, Horodiște &bdquo;La Șanț&rdquo; etc.). Mai puține cetăți (patru) au fost identifi cate &icirc;n zona interioară a spațiului pruto-nistrean (Răciula, C&acirc;rlani-Stejăreni, Lucașeuca, Mășcăuți &bdquo;Poiana Ciucului&rdquo;). O singură fortifi cație a fost cercetată la hotarele de vest (B&acirc;tca-Doamnei) (Spinei 1994, 112-113) și alta &icirc;n partea de sud a regiunii (Calfa). Edifi carea unui sistem de apărare prin construirea de fortifi cații structurate conform unui principiu strategic bine defi nit, confi rmă existența &icirc;n spațiul est-carpatic medieval timpuriu a unor autorități politice capabile să organizeze și să dirijeze activitățile de ridicare a unui sistem complex de apărare a regiunii. Acestea puteau fi edifi cate doar &icirc;n condițiile existenței unor structuri politice evoluate, a unor uniuni de obști care, &icirc;n fața unor amenințări din exterior, și-au reunit forțele &icirc;n cadrul unor organisme centralizate politic și consolidate militar, supranumite &icirc;n sursele scrise drept &bdquo;țări&rdquo;, ducate sau cnezate.</p></cfAbstr>
<cfResPubl_Class>
<cfClassId>eda2d9e9-34c5-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassId>
<cfClassSchemeId>759af938-34ae-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2017T24:00:00</cfStartDate>
</cfResPubl_Class>
<cfResPubl_Class>
<cfClassId>e601872f-4b7e-4d88-929f-7df027b226c9</cfClassId>
<cfClassSchemeId>40e90e2f-446d-460a-98e5-5dce57550c48</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2017T24:00:00</cfStartDate>
</cfResPubl_Class>
<cfPers_ResPubl>
<cfPersId>ibn-person-11644</cfPersId>
<cfClassId>49815870-1cfe-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassId>
<cfClassSchemeId>b7135ad0-1d00-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2017T24:00:00</cfStartDate>
</cfPers_ResPubl>
</cfResPubl>
<cfPers>
<cfPersId>ibn-Pers-11644</cfPersId>
<cfPersName_Pers>
<cfPersNameId>ibn-PersName-11644-2</cfPersNameId>
<cfClassId>55f90543-d631-42eb-8d47-d8d9266cbb26</cfClassId>
<cfClassSchemeId>7375609d-cfa6-45ce-a803-75de69abe21f</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2017T24:00:00</cfStartDate>
<cfFamilyNames>Tentiuc</cfFamilyNames>
<cfFirstNames>Ion</cfFirstNames>
</cfPersName_Pers>
</cfPers>
</CERIF>