Afectivitatea este o componenta esentială si indispensabilă a sistemului psihic uman, la fel de necesara si logic determinată ca și oricare altă componentă: cognitivă, motivațională, volitivă etc. În această calitate ea trebuie să posede atributele generale ale psihicului - de a fi o modalitate specifică de relationare cu lumea si cu propriul Eu, de a avea o valoare informational-reflectorie, respectiv de a semnaliza si semnifica ceva, de a îndeplini un rol reglator specific, mai mult sau mai putin evident.[4,p.544] Inadaptabilitatea socială este mai dureroasă și mai explicită atunci cănd se manifestă întrunul dintre cele mai periculoase momente din viața unui copil: incercarea de a fi acceptat într-un grup. Este un moment periculos, pentru că atunci copilul este îndrăgit sau urăt, simte sau nu că aparține grupului și toate acestea sunt făcute publice. Descoperirile au arătat că este extrem de important pentru adaptarea în sociatate să se observe, să se interpreteze și să se reacționeze în raport cu aluziile emoționale sau interpersonale. Este sfășietor să vedem că un copil este izolat de ceilalți, el dorindu-și să se integreze, dar nefiind acceptat și acest lucru fiind universal valabil. Chiar și copiii cei mai îndrăgiți sunt uneori respinși - un studiu făcut pe copiii de clasa a doua si a treia a arătat că,în 26% din cazuri, copiii cei mai îndrăgiți sunt respinși atunci cănd încearca să intre într-un grup deja format.[3,p.167]

Affectivity is an essential and indispensable component of the human psychic system, as necessary and logically determined as any other component: cognitive, motivational, volitional, etc. In this capacity it must possess the general attributes of the psyche - to be a specific way of relating to the world and to one's own Self, to have an informational-reflective value, respectively to signal and signify something, to fulfill a regulatory role. specific, more or less obvious. [4,p.544] Social maladaptation is more painful and explicit when it manifests itself in one of the most dangerous moments in a child's life: trying to be accepted in a group. It is a dangerous moment, because then the child is loved or ugly, he feels or does not feel that he belongs to the group and all these are made public. The findings showed that it is extremely important for adaptation in society to observe, interpret and react in relation to emotional or interpersonal allusions. It is heartbreaking to see that a child is isolated from others, wanting to integrate, but not being accepted - and this is universally valid. Even the most beloved children are sometimes rejected - a study of second- and third-grade children showed that in 26% of cases, the most beloved children are rejected when trying to join an already formed group. [3,p.167]