În pofida numeroaselor modernizări educaționale, manualele școlare și abordările la clasă adesea plătesc un tribut ”istoriei mari”, lăsând în umbră rolul omului comun, al familiilor și comunităților. În plus, oarecum involuntar, se pune accentul pe contradicții majore, care duc la confruntări și tensiuni de diversă amploare. Fără a nega aceste abordări deja bine încetățenite, comunitatea academică și civică propune mai multe inovații, care ar stimula dialogul deschis între generații și culturi și care ar promova reconcilierea cu trecutul și proiecții mai democratice în viitor. Concursul de cercetare pentru elevi, dezvoltat în baza experienței europene și promovat de rețeaua EUSTORY și în Moldova, cu suportul Ministerului German al Afacerilor Externe, a ajuns la a treia ediție. În acest demers ambițios elevii sunt încurajați să descopere elemente de ”istorie mică, la firul ierbii” la nivel de persoane, familii, comunități, importante ca elemente ale ”istoriei mari”, care pot influența atitudini și valori ale oamenilor din diverse generații, pot participa la impulsionarea unui discurs public în probleme sensibile cum este identitatea, contribuind la parcursul democratic al țării. Articolul prezintă niște practici, sperăm noi, utile.

Despite numerous educational modernizations, textbooks and classroom approaches often pay tribute to “big history” alone, overshadowing the role of the common man, families, and communities. In addition, some instinctive emphasis is placed on major contradictions, which lead to confrontations and tensions of varying magnitude. Without denying these well-established approaches, the academic and civic community is proposing innovations that would stimulate open dialogue between generations and cultures and promote reconciliation with the past and more democratic projections in the future. A historical research competition for students, developed on the basis of European experience, promoted by the EUSTORY network in Moldova, and supported by German Foreign Office, has reached its third edition. In this ambitious endeavor, students are encouraged to discover elements of “small, grassroots history” at individual, family, and community level, as important components of “big history”, which can influence the attitudes and values of people from different generations, help direct public discourse towards sensitive issues such as identity, and contribute to the democratic course of our country. The article presents a number of practices, which we hope the readers will find both new and useful.