Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
267 0 |
SM ISO690:2012 GURGHIŞ, Radu, ROJNOVEANU, Gheorghe, GHIDIRIM, Gheorghe, PLĂMĂDEALĂ, Svetlana, GAFTON, Victor, CLIM, Alexandru, CONDRASOV, Alexandru, CERNAT, Mircea, GUZUN, Sergiu. Concluziile soluționării nonoperatorii a leziunilor traumatice lienale inchise. In: Arta Medica , 2011, nr. 3S(46), pp. 38-39. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 3S(46) / 2011 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 38-39 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Material şi metode: Studiul prospectiv(2008-2011) – 60 traumatizați cu Leziuni Lienale(LL ) închise; B:F/2:1, vârsta medie 39.97±20,35ani; RTS=7,66±0,5; ISS=19,06±8,95. S-a efectuat: USG(100%) de primă intenție în diagnosticarea hemoperitoneului, TC(80%), laparoscopia(20,27%). În 21(35%) cazuri LL a fost izolată, în 39(65%) – asociată. Rezultate: 13(21,66%) pacienți cu PAs≤80mmHg – 11 politraumatizați cu LL: gr.II(7) și III(5) şi fracturi pelviene, 2 pacienți cu LL izolată s-au stabilizat prin repleție volemică fără suport vasotensiv. Trei politraumatizați cu Glasgow ≤12p. şi LL gr.II(2), gr.III(1), (în 2 cazuri instabili hemodinamic) au fost soluționați nonoperator. Severitatea LL(AAST): gr.I-9(15%), gr.II-24(40%), gr.III-25(41,67%), gr.IV-2(3,33%), cele severe constituind 45%. Hemoperitoneul în LL gr.III a constituit 581,25±158,88ml (400-1000ml), în gr.II – 67,65±113,11ml (p<0,001). Volumul hemotransfuziei în LL gr.III asociate cu locomotor şi/sau torace a fost semnificativ mai mare vs pacienții cu gr.III izolat (648,67±49ml vs 283,33±51ml; p<0,001), iar în gr.II asociat valoarea hemotransfuziei a fost 452,5±379ml în raport cu 0 transfuzii în cele izolate (p<0,05). Eş ec s-a înregistrat în 6(10%) cazuri: în 5(8,3%) din cauza LL cu hemoperitoneu 1400±200ml (gr.III(2) cu ruptură în doi timpi, gr.IV(2) izolată cu hemoragie prelungită, gr.II(1) cu pseudoanevrism lienal) şi una(1,66%) din cauza perforației jejunului, splina fiind păstrată. Concluzii: LL de gr.I-III izolate, cât şi asociate pot fi rezolvate cu succes, cele de gr.IV necesită o monitorizare complexă riguroasă. Scăderea hematocritului şi hemotransfuziile prelungite la politraumatizați nu pot prezice nereuşita MNO. Volumul şi extinderea hemoperitoneului poate fi un criteriu orientativ de prognostic al eşecului MNO, însă la volume mai mari de 500ml. Lipsa conştiinței nu este un criteriu de evitare a MNO, laparoscopia în aceste condiții ar putea concretiza reuşita opțiunii. |
||||||
|