Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
![]() KOTENKO, O., KALITA, N., FEDOROV, D., POPOV, Adrian, KORSAK, A., GRINENKO, A., GUSEV, A., GRIGORIAN, M., OSTAPISEN, A.. Reconstrucția venoasă hepatică în transplantul alogen de lob hepatic drept de la donator viu înrudit. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), pp. 74-75. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 74-75 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Introducere: Lobul hepatic drept (LHD) reprezintă cea mai frecvent utilizată grefă de transplant alogen la adulți. Prelevarea acestuia fără vena hepatică medie (VHM) poate fi însoțită de congestia segmentelor V și VIII și de sindromul masei mici de transplant la recipient, în timp ce prelevarea cu VHM se poate complica cu sindromul de ficat restant mic și insuficiență hep atică postoperatorie (IHP) la donator. O opțiune ar fi reconstrucția venelor hepatice ale segmentelor V și VIII și prelevarea grefei fără VHM. Scopul lucrării: Studierea rezultatelor diferitor tehnici de reconstrucție a fluxului venos hepatic în cazul transplantului alogen de LHD de la donator viu. Material și metode: Au fost studiate 73 transplanturi alogene de LHD de la donator viu. În 33 cazuri ca grefă de transplant a servit LHD prelevat cu VHM, plastia căreia a fost efectuată cu petic din vena portă a recipientului (tehnica „bumerang”). În 40 cazuri s-a prelevat LHD fără VHM, din care în 4 cazuri reconstrucția fluxului venos de la segmentele hepatice V și VIII s-a efectuat cu ajutorul unui petic sintetic sau autovenă. Prelevarea LHD cu VHM s-a efectuat doar în cazurile prenzenței venei hepatice segmentare IVb bine definite anatomo-radiologic. Vena hepatică dreaptă infero-posterioară a fost reconstruită doar avînd diametrul mai mare de 5 mm. Rezultate: IHP s-a dezvoltat la 5 (15,5%) recipienți în grupa cu VHM și la 16 (40%) recipienți fără VHM (p=0,03). Volumul hemoragiei (1230±20 ml și 1110±35 ml), durata intervenției (612±22 min și 560±39 min), timpul total al ischemiei (86±13 min și 72±14 min) între ambele grupuri nu au fost semnificativ diferite (p>0,05). Deasemenea nu s-au deosebit și complicațiile vasculare: 3 (9%) și 5 (12,5%), respectiv. În grupul cu VHM mortalitatea la 60 zile în cazul recipienților a fost 12,1% (4 cazuri) vs 15% (6 cazuri) în grupul fără VHM. IHP s-a dezvoltat la donatori în 4 (12,1%) cazuri în grupul cu VHM și în 4 (10%) cazuri în grupul fără VHM. Toți donatorii au fost externați la a 7-14-a zi. Rata complicațiilor infecțioase și biliare în ambele grupuri nu s-a deosebit. Concluzii: Prelevarea LHD cu VHM poate fi efectuată în siguranță în cazul prezenței la donator a venei segmentare IVb bine definite. Utilizarea transplantului LHD cu VHM permite scăderea semnificativă a ratei IHP la recipienți. În prezența unor vene afluente segmentare V și VIII de calibru mare în cazul prelevării LHD fără VHM este necesară reconstrucția acestora cu petic autovenos sau sintetic. |
||||||
|