Introducere: O însemnătate primordială în tratamentul pancreatitei acute o are aprecierea corectă a etiologiei procesului inflamator, de origine biliară sau non-biliară. Momentul etiopatogenetic în pancreatita biliară este hipertensiunea ductală a cărei suprimare are o importanţă crucială. Scopul: Aprecierea eficacităţii papilosfincterotomiei endoscopice (PSTE) în pancreatita de origine biliară (coledocolitiază, stenoza papilei Vater, colangită etc). Material şi metode: La 151 bolnavi cu pancreatită (edematoasă – 97, distructivă – 54) cauzată de patologia arborelui biliar a fost efectuată colangiopancreatografia retrogradă endoscopică urmată de PSTE cu utilizarea a trei metode: 1). metoda prin canulare (tipică), 2). sfincterotomie atipică cu sfincterotoame tip ac, 3). combinată. În dependenţă de caracterul patologiei, prezenţa complicaţiilor, succesiunea ulterioară a operaţiilor laparoscopice şi tradiţionale bolnavii au fost devizaţi în 4 subloturi: subl.I – la care PSTE a servit ca etapă preliminară şi definitivă a tratamentului endoscopic (93 bolnavi), subl.II – PSTE a fost urmată de operaţii chirurgicale tradiţionale la vezicula biliară şi CBP (17 bolnavi), subl. III – la care după PSTE în faza precoce li s-a efectuat CEL (29 pacienţi), subl. IV – pacienţi de vîrstă înaintată şi senilă, la care în calitate de etapă secundă a fost efectuată colecistolitostomia laparoscopică sau decompresia ecoghidată a veziculei biliare (12 bolnavi). Rezultate: Tratamentul a fost efectiv în 149 (98,7%) cazuri. Din cauza complicaţiilor au decedat 2 (1,3%) pacienţi, indice spectaculos pentru acest contingent grav de bolnavi. Concluzii: Papilosfincterotomia endoscopică este o metodă de elecţie în tratamentul pancreatitei acute biliare.

Introduction: Correct assessment of the inflammation process etiology (origin or non-origin bile) is primary in the acute pancreatitis treatment. Etiopathogenetic moment in biliary pancreatitis is high ductal hypertension and its decrease is crucial. Aim: Evaluation of the endoscopic papilosphincterotomy (EPST) efficiency in biliary pancreatitis (choledocholithiasis, Vater papilla stenosis, cholangitis etc). Material and methods: In 151 cases of biliary pancreatitis (edematous – 97, destructive – 54) cholangiopancreatography was performed, followed by EPST using three methods: 1) the method by cannulation (typical), 2) atypical sphincterotomy with sfincterotome type needle, 3) combined. According to the nature of pathology, the presence of complications, sequence of traditional and laparoscopic operations, the patients were devised in 4 subgroups: I – EPST served as a preliminary and definitive endoscopic treatment (93 patients), II – EPST was followed by traditional and endoscopic operations at gallbladder and CBD (17 patients), III – in early stage of pancreatitis after EPST endoscopic colecistectomy was performed (29 patients), IV – old and senior patients, laparoscopic colecistolitostomy was carried in the second stage or eco-guided decompression of gallbladder (12 patients). Results: The treatment was effective in 149 (98.7%) cases. Two patients died due to complications (1.3%), spectacular criterion for severe seriously ill people. Conclusions: Endoscopic papilosfincterotomy is the best method in acute biliary pancreatitis treatment