Organizația Națiunilor Unite, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și dreptul internațional umanitar (partea II)
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
500 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-05 14:08
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
341.3(100) (1)
Международное военное право (74)
SM ISO690:2012
GUŞANU, Corneliu. Organizația Națiunilor Unite, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și dreptul internațional umanitar (partea II). In: Studii Juridice Universitare, 2021, nr. 1, pp. 151-158. ISSN 1857-4122. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.5639451
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii Juridice Universitare
Numărul 1 / 2021 / ISSN 1857-4122

Organizația Națiunilor Unite, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și dreptul internațional umanitar (partea II)

United Nations, International Committee of the Red Cross and International Humanitarian Law (part II)

DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.5639451
CZU: 341.3(100)

Pag. 151-158

Guşanu Corneliu
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 8 noiembrie 2021


Rezumat

The codification process of international humanitarian law generally differs from the codification process of public international law. This specific situation is dictated by the fact that the founding states of the UN from the very beginning did not reach a consensus on the importance of codifying existing “laws and customs of war” and recognized at the customary level, due to misinterpretation of the two terms — jus ad bellum and jus in bello. In this context that the cooperation between the UN and the ICRC, the latter as the depository of instruments of international humanitarian law, must be viewed and analyzed. At the same time, with the end of the “Cold War”, there has been a common approach and approach by the UN and the ICRC on international humanitarian law in the light of contemporary interpretations of the field, in the context in which the “core” of human rights is a priority for both mentioned international organizations, organizations that represent a qualitative index for other regional international organizations.

Procesul de codificare al dreptului internaţional umanitar diferă în general de procesul de codificare al dreptul internaţional public. Această situaţie specifică este dictată de faptul că statele fondatoare a ONU de la bun început nu au ajuns la consens asupra importanţei codificării „legilor şi cutumelor de război” existente şi recunoscute la nivel cutumiar, din motiv de interpretare greşită a celor doi termeni — jus ad bellum şi jus in bello. Or, anume în acest context trebuie privită şi analizată cooperarea dintre ONU şi CICR, ultimul în calitate de depozitar al instrumentelor de drept internaţional umanitar. Totodată, odată cu sfârşitul „războiului rece”, s-a observat o apropiere şi o abordare comună de către ONU şi CICR în materie de drept internaţional umanitar în lumina unor interpretări contemporane ale domeniului respectiv, în contextul în care „nucleul” drepturilor omului sunt o prioritate pentru ambele organizaţii internaţionale menţionate, organizaţii care reprezintă un indice calitativ pentru alte organizaţii internaţionale regionale.

Cuvinte-cheie
international humanitarian law, ICRC, UN, codification, Implementation, Conventions of Geneva, Additional Protocols, common article 3,

Drept internaţional umanitar, CICR, ONU, codificare, implementare, Convenţiile de la Geneva, Protocoalele adiționale, articolul 3 comun