Mult stimate preşedinte al Republicii Moldova Nicolae Timofte! Onorat prezidiu! Dragi colegi, prieteni! Doamnelor şi domnilor! În calitatea mea de rector al Universităţii Tehnice a Moldovei, vă zic „Bine aţi venit” la Universitatea noastră, unica instituţie de învăţământ superior ingineresc din Republică. Inginerul prin definiţie este creatorul lumii ce ne înconjoară. Totodată un inginer trebuie să fie un bun cetăţean, un cunoscător al neamului din care face parte. Să fie un purtător de tradiţii, un adevărat intelectual. Universitatea Tehnică a Moldovei a fost întotdeauna caracterizată printr-un suflu al demnităţii naţionale şi toate atributele ce îl reprezintă: limbă, tradiţie, istorie, cultură. În aceast sens Universitatea Tehnică a Moldovei a iniţiat în a. 2006 împreună cu Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași acest Simpozion, la a XI-a ediţie a căruia astăzi suntem prezenţi. Acest Simpozion vine să abordeze o tematică extrem de importantă ce ţine de Istoria Neamului, o istorie care a fost plămădită acum 5000 de ani în urmă de cultura şi civilizaţia Cucuteni. Astăzi asistăm la a XI-a ediţie a Simpozionului „Cucuteni 5000 REDIVIVUS: ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”. Motoul acestui Simpozion a fost că cei care nu-şi cunosc istoria nu au viitor. Este un eveniment extrem de important pentru Universitatea Tehnică. Am organizat mai multe ediţii ale acestui Simpozion. Alte ediţii au fost organizate de către universităţile prietene din România. Anul acesta Simpozionul are în calitate de coorganizator şi Universitatea „B.P.Haşdeu” din Cahul, autorităţile locale din zona de sud a Republicii Moldova. Aici aş vrea să aduc sincere mulţumiri Ambasadei SUA în Republica Moldova pentru suportul financiar pe care ni l-au acordat, În încheiere, aş vrea să vă doresc o participare de succes la acest important eveniment. Vă urez multă sănătate şi realizări frumoase nu numai la acest eveniment ci şi în cariera Dstră! Excelenţa sa, preşedintele Republicii Moldova Nicolae Timofte. Doamnelor şi domnilor! Distins auditoriu! Sunt bucuros să mă aflu aici cu Dstra la deschidea acestui important eveniment, legat de cunoaşterea noastră, de cunoaşterea trecutului nostru. Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu alături de Dstra la inaugurarea lucrărilor celui de-al XI-le Simpozion Internaţional „Cucuteni 5000 REDIVIVUS: ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”. Aşa cum pe bună dreptate afirma ilustrul critic literar Eugen Lovinescu „Nimic nu aleargă mai mult de oameni decât conştiinţa unui trecut comun”. În această ordine de idei se înscrie faptul că descoperirile arheologice de la sfârşitul secolului al XIX-lea au scos la lumină după aproape 5 milenii de uitare vestigiile celei mai mari civilizaţii a preistoriei – Cucuteni-Tripolie. Ascensiunea de lungă durată pe un teritoriu extins de circa 350000 km2 , stilul de viaţă şi îndeletnicirile cu evidentă notă de rafinament sunt elementele care definesc această cultură distinctă, misterioasă, foarte dezvoltată dar mai ales uimitoare prin spiritualitatea şi realizările ei artistice de unicat, civilizaţia Cucuteni este de ani buni punctul de atracţie pentru cercetători din întreaga lume. Acum 6-7 mii de ani în urmă, oamenii care aparţineau acestei culturi aveau case cu etaje, bine asamblate din punct de vedere tehnic, ridicate pe piloni şi aranjate în cercuri concentrice. Comunităţile lor trăiau în aşezări care numărau mii şi zeci de mii de locuinţe, acest fapt permiţându-ne să afirmăm că Cucuteni reprezintă prima civilizaţie urbană din Europa. Vânătoarea, agricultura şi meşteşugăritul erau, precum se ştie, activitaţile vitale ale triburilor preistorice nu însă şi pentru triburile cucuteniene. Ei au transformat olăritul în artă, într-o artă desăvârşită, originală, unică. Obiectele scoase din adâncurile pământului şi-au păstrat aproape intacte culoarea şi forma chiar dacă au parcurs o foarte lungă călătorie în timp. Renumita ceramică născută din inimile şi plămădită de mâinile acestor oameni păstrează taine care îşi aşteaptă dezlegarea. Rămân până astăzi prinse de mister informaţiile despre arderea lutului, despre pigmenţii minerali şi reţetele preparării acestora, despre structura cuptoarelor şi tehnicile de pictare. Doamnelor şi domnilor! Evenimentul de astăzi care întruneşte diverse categorii de specialişti va oferi cu siguranţă noi albii cu referire la înălţimile pe care le-a atins populaţia ce ne-a precedat pe teritoriul carpato-danubian. Adresez sincere şi cordiale felicitări tuturor participanţilor şi cu precădere organizatorilor acestui prestigios forum ştiinţifico-cultural. Salut şi apreciez implicarea fiecăruia dintre Dstra. Eu sunt convins că fiecare dintre Dstra, cei prezenţi, trăiţi cu aceste sentimente, că noi dacă nu ne vom cunoaşte trecutul nu vom avea nici viitor. Ne convingem de aceasta zi de zi când vedem cum vor să ne dezbată de la cunoaşterea despre noi înşine, cine suntem, de aceea salut din tot sufletul aceste acţiuni, pe care le întreprindeţi Dstra, toţi împreună. Vreau să-i mulţumesc dlui Nicolae Dabija care m-a convins să particip la acest for al Dstra. Îmi exprim încrederea că lucrările acestei ediţii vor reda un moment important în procesul de aprofundare a cunoştinţelor despre trecutul nostru, căci aşa cum spunea Eminescu „Fără cultul trecutului nu există iubire de ţară”. Să-l cunoaştem să-l cinstim, să-l valorificăm pentru a păşi cu încredere în ziua de mâine. Nicolae Dabija, academician, poet, D.H.C. al Universităţii Tehnhice a Moldovei Excelenţă Domnul Preşedinte al Republicii Moldova Nicolae Timofte! Domnule Rector al Universităţii Tehnice al Moldovei Viorel Bostan! Domnilor academicieni, savanţi! Dragi Prieteni! Marele biolog Charles Darvin spunea că omul provine de la maimuţă. Alteori îmi vine să cred că biata maimuţă provine de la om şi explic de ce cred acest lucru. Omenirea s-a dezvoltat până la o anumită răscruce a istoriei şi o parte din ea s-a dezis de memorie, fiindcă şi memoria este o povară: trebuie să ţii minte zilnic cum te cheamă, care este istoria. Şi atunci din această parte a omenirii care a regresat continuu au provenit maimuţele. Ca să nu redevenim maimuţe trebuie să ne cunoaştem istoria. Să ţinem minte care sunt strămoşii noştri. Noi suntem un popor norocos, avem o istorie de 5000 de ani şi nu de câteva sute de ani cum se încearcă în ultimul timp. Istoria noastră este străveche. Spre deosebire de alte popoare care sapă în pământ şi dau de strămoşii altora noi săpăm în pământ şi dăm de strămoşii noştri. Citeam nu demult opinia unui mare savant M. Letchel că „…nu limba română provine de la limba latină ci invers”. Limba latină provine de la limba pe care au vorbit-o strămoşii noştri. Deci este limba în care a vorbit Dumnezeu. Pentru prima dată la acest simpozion este prezentă una dintre cele mai mari personalităţi ale Omenirii, unul dintre cei mai mari poeţi contemporani de pe glob – Jose Eduardo Degrazia din Brazilia, care a venit de dincolo de ocean să participe la Simpozion. Ceea ce i-aşi dori acestui Simpozion - Mulţi ani. Să ajungem împreună cu Dstră să serbăm şi Simpozionul Cucuteni 6000… Succese. Jose Eduardo Degrazia, poet din Brazilia Excelenţa Voastră preşedinte al Republicii Moldova! Stimate Nicolae Dabija! Stimaţi profesori şi studenţi! Stimate Doamne şi Domni! Pentru a menţine organizarea socială civilizaţia are nevoie de unirea tuturor care lucrează în domeniul culturii pentru a semăna pace şi armonie între oameni. Unirea intelectualilor şi a tuturor celor din lume care se consacră acestui ideal e foarte important pentru cunoaşterea trecutului, a înţelege prezentul şi a aspira la un viitor mai bun pentru omenire. Vă mulţumesc tuturor. Gheorghe Postică, viceministru al Culturii, doctor habilitat în arheologie Excelenţa Voastră Domnule Preşedinte Nicolae Timofti. Mult stimate domnule rector Viorel Bostan. Onoraţi academicieni! Domnilor profesori! Dragi studenţi! Îmi face o mare plăcere în calitatea mea de arheolog de profesie să fiu prezent la acest Simpozion deosebit, pe care Dstra î-l organizaţi deja la a XI-a ediţie. Vreau să menţionez în primul rând că arheologia timp de decenii în şir a fost ascunsă prin laboratoare, prin cabinete. A fost, într-un fel, încătuşată şi nu prea avea acces la publicul larg. În ultimii 20 de ani în Republica Moldova, dar şi în alte ţări post socialiste, se fac încercări serioase pentru a scoate acest domeniu, această ştiinţă din cabinete, din laboratoare spre publicul larg şi a pune rezultatele aceste ştiinţe în serviciul public. Mă bucur că Dstra prin acest Simpozion aţi realizat anume acest lucru. Aţi contribuit şi contribuiţi real la punerea în serviciul larg a valorilor culturale deosebite, pe care noi le-am moştenit de la strămoşi. Este vorba despre valori extraordinare pe plan mondial, despre o civilizaţie care a stat la baza culturii contemporane, o civilizaţie care a apărut cu multe mii de ani în urmă. Simpozionul are în generic cifra de 5000 de ani, dar vreau să vă spun în calitate de arheolog că în prezent comunitatea internaţională a arheologilor se află la etapa de reevaluare a cronologiei şi a datării acestei culturi. Tradiţional am datat cultura Cucuteni cu mileniile IV – III î.Hr. Actualmente există suficiente date arheologice care ne permit să ducem cronologia aceste culturi la mileniile IV – V şi chiar la începutul mileniului VI î.Hr. Să contribuim la consolidarea noastră culturală fiindcă omul în calitate de fiinţă socială este în primul rând o fiinţă culturală, care-şi construieşte prezentul şi viitorul în primul rând în baza culturii moştenite, în baza a ceea ce au făcut strămoşii. Felicitări şi Vă dorim succese! Valeriu Canţer, preşedinte al Consiliului Naţional de Atestare şi Acreditare, academician Stimate Domnule Preşedinte! Stimate Domnule Rector! Stimaţi Oaspeţi! Dragi universitari, dragi prieteni! Astăzi, a XI-a ediţie a Simpozionului înseamnă şi o aniversare – zece ani de la lansarea acestui proiect civilizatoriu care a fost pornit la drum de un grup de entuziaşti de aici de la Universitatea Tehnică a Moldovei şi de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi. Proiectul a fost lansat, cred eu, pentru mai multe obiective. Nu în zadar acest proiect a pornit de la Universitatea Tehnică a Moldovei şi Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi, fiindcă la rând cu cele spuse de antevorbitorii mei eu aş vrea să pun unele accente de pe poziţiile ştiinţelor exacte, fiindcă vin de acolo. Eu am o viziune proprie asupra istoriei. De fapt istoria este, în primul rând, istoria dezvoltării tehnologiilor, a cunoaşterii. Aş spune că la civilizaţia Cucuteni, care este probabil leagănul civilizaţiei europene, elementele cheie au fost tehnologiile, acele ale olăritului despre care a vorbit Dl preşedinte. Strămoşii noştri, de fapt au transpus în obiectele care au rămas după ei spiritul lor inovativ. În cadrul acestui simpozion şi a altor evenimente plasate pe orbita trecutului nostru valoros este important de a disemina această veche cultură pentru a o face cunoscută în lume aşa cum fac alte neamuri. Ar trebui să luăm exemplu de la alte neamuri cum îşi promovează trecutul. Noi trebuie s-o internaţionalizăm, să ieşim la nivel global, ca întreaga omenire să cunoască aceste aspecte civilizatorii, care vin din cultura Cucuteni. Însă pe lângă diseminarea acestei civilizaţii este necesară punerea în valoare a acestei culturi aici în Basarabia. Dacă ne uităm atent la conturul acestei hărţi a culturii Cucuteni-Tripolie se vede că este centrată pe conturul actual al Republicii Moldova. La o privire atentă se poate observa că pe teritoriul dintre aceste două râuri, a acestei Mesopotamii carpatine cum o numesc eu, se intersectează cele două axe civilizatorii: nord –sud (civilizaţia greacă-egipteană) şi vest – est (de la civilizaţia occidentală la cea orientală). Sub aspect ştiinţific aş vrea să mai pun în evidenţă variatele figurine, desene istorice cu o multitudine de figuri geometrice (puteţi găsi acolo şi spirala Arhimede), cu diverse alte tipuri de spirale, un şir întreg de elemente de topologie. Înseşi acea figurină a Gânditorului de la Târpeşti este de fapt un mărgăritar. Acest lucru vorbeşte de fapt şi de aspectele cognitive ale acestei civilizaţii. Este necesar de a ne implica mai mult în studii factologice pentru a veni la discuţii europene cu material factologic bine închegat şi argumentat. Şi de ce nu, în descifrarea, decodificarea informaţiei transmise nouă de către strămoşii noştri prin această minunată ceramică. Aş vrea să închei că de fapt cultura Cucuteni este şi un model de consolidare a Neamului. Strămoşii noştri au avut forţa să nu fie dezbinaţi ceea ce ne dorim şi noi astăzi. Aceasta de fapt va şi chemarea mea ca acest Simpozion să ducă la consolidarea Neamului Românesc. Eu cred că pe parcursul acestor zece ani Simpozionul a dus la această consolidare a comunităţilor de pe ambele maluri ale Prutului. Felicitări dragi colegi cu evenimentul de astăzi! Gheorghe Geo Popa, actor, director general Centrul de Cultură „George Apostu”, Bacău, România Excelența Voastră, Domnule Nicolae Timofti, Președinte al Republicii Moldova! Domnule rector Viorel Bostan! Doamnelor și domnilor profesori, academicieni! Mult dragi, mie și țării, mult dragi tineri! Vouă, dragi prieteni studenți, mă adresez astăzi, vouă care sunteți cei ce veți prelua frumoasa povară a adevărurilor moștenite din vremi de la cei care, cu demnitate și curaj, au construit, cu preț de sânge, o țară cum nu este alta mai frumoasă pe pământ. Noi suntem repere, de gând și suflet românesc, pe drumul dumiririi noastre istorice, acolo unde adăugăm parte din ființa noastră moștenirii lăsate de înaintași. Istoria este acea pe care un popor, cu forță, curaj și demnitate, o construiește, așezând-o temelie pentru trebuințele lui și pentru recunoașterea în fața celorlalte popoare ale lumii. Istoria este lecția pe care un popor o predă celorlalte popoare și națiuni, lecție care vorbește despre valorile cu care acesta se așează la masa dialogului, valorile politice, culturale și morale. Căutați înlăuntrul ființei voastre acele adevăruri care slujesc cu tărie scopurile nobile ale propășirii poporului român și veți vedea câtă bucurie se instalează atunci când ești parte la zidirea podului de legătură între oameni și națiuni, între generații, acolo unde sunt preluate idealurile mărețe duse de acestea mai departe în istorie. Ce suntem noi? Noi suntem parte a neuitării, a luptei pentru adevăr, noi suntem, prin voi, ceea ce am fost și ceva mai mult. Către voi, dragi tineri, se îndreaptă nădejdea noastră. Către voi, care sunteți stânca de la temelia poporului și a națiunii, se îndreaptă speranțele noastre. Fiți puternici, nu vă temeți, îndrăzniți, credeți cu tărie că idealul celor dinainte poate fi împlinit prin osârdia voastră. Există, iar asta nu poate fi contestat de nimeni în istorie, o dimensiune care ne-a marcat pentru vecie destinul și ne-a conferit un loc demn, între popoarele lumii. Aceasta este limba ce o vorbim, limba română. Limba în care ne naștem, în care trăim, în care murim, cea care păstrează și apără, în vecii vecilor, identitatea în cuget și simțire a unui popor. Simbolurile naționale sunt o formă de recunoaștere a acelui popor, a acelei națiuni, care le respectă, le prețuiește și le apără, lăsându-le moștenire celor ce vin. Suntem aici parte a unei civilizații milenare, iar acest adevăr nu va întârzia să iasă la lumină, dacă nu chiar a și ieșit!