Descoperiri monetare în necropola medievală de la Lăpuşna (r-nul Hînceşti)
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
401 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-04 08:38
SM ISO690:2012
URSU, Ion, DERGACIOVA, Lilia. Descoperiri monetare în necropola medievală de la Lăpuşna (r-nul Hînceşti). In: Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor, Ed. 6, 22-23 mai 2014, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, 2014, Ediția 6, p. 49.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor
Ediția 6, 2014
Conferința "Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor"
6, Chişinău, Moldova, 22-23 mai 2014

Descoperiri monetare în necropola medievală de la Lăpuşna (r-nul Hînceşti)


Pag. 49-49

Ursu Ion12, Dergaciova Lilia13
 
1 Institutul Patrimoniului Cultural,
2 Universitatea de Stat din Moldova,
3 Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 4 februarie 2021


Rezumat

Cercetările arheologice de teren efectuate în toamna anului 2013 s-au desfăşurat în vatra veche a târgului medieval în centrul actualului sat Lăpuşna, unde au fost săpate cinci secţiuni. În urma investigaţiilor am identificat un nou sit arheologic reprezentat de o necropolă medievală. Cimitirul se află la distanţa aproximativă de 50 m nord de biserică, în curtea de pe strada Alexandru Lăpuşneanu, nr. 2. Pe suprafaţă de 27 de m.p. au fost cercetate integral 30 de morminte. Înmormântările au caracteristicele specifice ritualului creştin, decedaţii fiind depuşi în decubit dorsal, cu braţele pe piept sau abdomen. O bună parte dintre schelete sunt suprapuse. Densitatea mare de morminte, dar şi numeroasele suprapuneri şi întretăieri ale acestora, demonstrează funcţionarea îndelungată a necropolei, precum şi numărul mare al populaţiei ce utiliza acest cimitir. În cadrul necropolei au fost găsite şase monede medievale, patru dintre care se aflau în regiunea pieptului celor decedaţi, fapt ce demonstrează practicarea unui obicei de punere a monedelor în mână, probabil legat de cutuma obolului lui Charon. Piesele monetare provin din diferite monetării din ţările vecine, cum ar fi Ungaria, Polonia, Suedia şi altele. În patru morminte au fost descoperite câte o piesă: un denar unguresc de la Matei Corvin, doi şelagi polonezi de la Sigismund III şi un şelag suedez de la Kristina. Într-un singur mormânt, alături de cele două monede reprezentate de un denar unguresc de la Vladislav II şi un aspru de la Suleiman I, au mai fost recuperate un inel sigilar din argint şi o verigă din bronz. Cea mai veche monedă este emisă în perioada domniei lui Matei Corvin (1458–1490), iar cele mai recente în perioada regelui polon Sigismund III (1587–1632). Judecând după informaţia oferită de monedele descoperite în morminte, necropola de la Lăpuşna poate fi datată preliminar în perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XV-lea şi secolul al XVII-lea. Având în vedere numărul mare de schelete, densitatea şi numeroasele suprapuneri, considerăm că înmormântările descoperite în anul 2013 fac parte din cimitirul târgului medieval, ce a existat în limita de timp cuprinsă între secolele date.