Ceramica grecească de lux, ca şi alte vestigii de provenienţă greacă, descoperite în mediul barbar din zona nord-vest pontică, sunt mărturii materiale ale unor relaţii economice ce au avut loc între civilizaţia antică şi populaţiile autohtone din această regiune. Ba mai mult, această categorie de vestigii, ca şi amforele greceşti, tot mai sigur este utilizată în calitate de reper cronologic pentru siturile arheologice, iar luată în ansamblu cu celelalte importuri greceşti ne completează tabloul relaţiilor greco-barbare. În setul ceramic al siturilor getice din zona împădurită a silvostepei Nistru-Prut ceramica grecească cu firnis negru apare destul de frecvent, dar fragmentat şi în cantităţi extrem de mici – până la 0,1% din total, în unele chiar fiind lipsă. Şi repertoriul tipologic este destul de modest, prevalând formele de dimensiuni nu prea mari – vase de tip kantharos şi boluri, alte tipuri de vase fiind cunoscute prin exemplare singulare. Cele mai timpurii apariţii sunt piese singulare produse, probabil, în unele centre ioniene, la sfârşitul sec. VI î.Hr. Urmează o întrerupere de aproape un secol, după care semnalăm apariţii sporadice ale vaselor cu firnis negru, lucrate în atelierele atice pe la sfârşitul ultimului sfert al sec. V î.Hr. O nouă apariţie în mediul getic din silvostepă a ceramicii greceşti de lux este semnalată pe la mijlocul sec. IV î.Hr., când în aşezări documentăm prezenţa unei varietăţi mai largi de vase greceşti cu firnis negru, preponderent, cupe, vase de tip kantharos şi boluri, ca să nu excludem şi prezenţa altor forme, majoritatea absolută a cărora era produsă în atelierele ceramice din Atica pe parcursul sfertului trei al acestui secol. În acest context ţinem să atragem atenţia că, pentru moment, în cadrul siturilor getice din silvostepa Nistru-Prut nu este documentată prezenţa vaselor ceramice greceşti de lux, producţia cărora este caracteristică pentru epoca elenistică. Luată la general, distribuirea cantitativ-cronologică a ceramicii greceşti de lux în siturile getice din zona împădurită a silvostepei dintre Nistru şi Prut repetă situaţia constatată anterior în baza analizei ritmurilor de pătrundere în această zonă a uleiurilor şi vinurilor greceşti în ambalaje ceramice.