Коррупционное преступление в уголовном законодательстве Украины: проблемы законодательной конструкции
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
457 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-12 21:30
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
343.352(477) (26)
Деяния против государства (1061)
SM ISO690:2012
ЗАГИНЕЙ-ЗАБОЛОТЕНКО, Зоя, ГЛАДУН, Александр. Коррупционное преступление в уголовном законодательстве Украины: проблемы законодательной конструкции. In: Revista Institutului Naţional al Justiţiei, 2020, nr. 4(55), pp. 50-55. ISSN 1857-2405. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4309099
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista Institutului Naţional al Justiţiei
Numărul 4(55) / 2020 / ISSN 1857-2405

Коррупционное преступление в уголовном законодательстве Украины: проблемы законодательной конструкции

Infracţiunea de corupţie în legislaţia penală din Ucraina: probleme de structură legislativă

Corruption crime in the criminal legislation of Ukraine: problems of legislative structure

DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.4309099
CZU: 343.352(477)

Pag. 50-55

Загиней-Заболотенко Зоя, Гладун Александр
 
Национальная академия прокуратуры Украины
 
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2020


Rezumat

Lista infracţiunilor de corupţie este consacrată în nota de subsol a articolului 45 din Codul penal al Ucrainei. În același timp, majoritatea oamenilor de știinţă acordă atenţie inconsecvenţei acestei liste cu conceptele de „corupţie” și „infracţiune de corupţie” consacrate în Legea cu privire la prevenirea corupţiei. Utilizarea listelor exhaustive în textele actelor juridice de reglementare servește certitudinii lor juridice, dar aceste liste fac ca regula corespunzătoare să fie inflexibilă. Scopul prezentului articol este de a stabili fezabilitatea stabilirii unei liste de infracţiuni de corupţie în Codul penal al Ucrainei și de a face propuneri pentru rezolvarea problemelor existente cauzate de o astfel de tehnică legislativă. Recunoașterea unei anumite infracţiuni drept corupţie, în funcţie de formalizarea acesteia într-o anumită listă, este o decizie destul de vulnerabilă. Acest lucru face posibilă schimbarea constantă a unei astfel de liste, fără a regândi conţinutul și semnele de corupţie consacrate la nivel legislativ. În plus, este o abordare care deschide oportunităţi pentru voluntarism în elaborarea legislaţiei și limitează semnificativ discreţia judiciară în cadrul procedurilor penale, în special exclude luarea în considerare a circumstanţelor specifice unei infracţiuni atunci când se evaluează pericolul public al acesteia. Practica aplicării legislaţiei procesuale penale cu privire la denunţătorii de corupţie mărturisește, de asemenea, greșeala abordării alese a definiţiei termenului „denunţător”. Pentru a rezolva aceste probleme, se propune consolidarea în Codul penal al Ucrainei a conceptului de infracţiune de corupţie ca înglobând semnele de corupţie definite de lege, pentru a clarifica conceptul de corupţie în Legea Ucrainei „Cu privire la prevenirea corupţiei”, indicarea în Codul de procedură penală al Ucrainei că acuzatorul este o persoană în baza informaţiei căreia a fost pornită o procedură preliminară privind investigarea unei infracţiuni de corupţie.

The list of corruption criminal offenses is enshrined in the note to Article 45 of the Criminal Code of Ukraine. At the same time, most scholars draw attention to the inconsistency of this list with the concepts of „corruption“ and „corruption offense“ defined in the Law of Ukraine „On Corruption Prevention“. The use of exhaustive lists in the texts of regulations serves their legal certainty, but these lists make the relevant rule inflexible. The purpose of this article is to establish the expediency of enshrining the list of corruption offenses in the Criminal Code of Ukraine and to make specific proposals for solving the problems, caused with such legislative method. Recognition of a certain offense as corrupt, depending on its formal inclusion in a certain list, is a rather vulnerable decision. This makes it possible to constantly change such a list without rethinking the content and signs of corruption defined in the law. In addition, this approach opens up opportunities for voluntarism in drafting and significantly limits judicial discretion in criminal proceedings. In particular, it makes impossible taking into account the specific circumstances of a criminal offense when assessing its public danger. The practice of applying criminal procedure legislation to whistleblowers also demonstrates the erroneousness of the chosen approach to the definition of the term „whistleblower“. In order to solve these problems, the authors proposed to enshrine the concept of corruption criminal offense in the Criminal Code of Ukraine as an offense, that contains signs of corruption, defined in the law, to clarify the concept of corruption in the Law of Ukraine „On Corruption Prevention“, to determine in the Criminal Procedure Code of Ukraine that the whistleblower is a person on whose application or notification a pre-trial investigation of a corruption criminal offense has been initiated.

Cuvinte-cheie
infracţiune, Corupţie, semne de corupţie, răspundere penală, legislaţie, acuzator,

criminal offense, corruption, signs of corruption, criminal liability, legislation, whistleblower