Introducere Problema fluctuaţiilor climatice este tot mai des discutată în mediul ştiinţific, datorită alternării frecvente a perioadelor reci cu cele calde şi a perioadelor uscate cu cele ploioase, fiind condiţionate, în mare măsură, de schimbările climei actuale. În aspect regional, variabilitatea anuală a regimului pluviometric se mai datorează alternanţei anilor în care s-a manifestat mai pregnant activitatea ciclonică cu anii în care a persistat circulaţia de bocaj şi regim anticiclonic. Acestea, însă, pot caracteriza şi intervale mai scurte de timp, de exemplu, anotimp sau lună. Drept confirmare a celor expuse, servesc particularităţile regionale de manifestare a extremelor pluviometrice din ultima perioadă de timp [1, 2, 3, 4]. Materiale iniţiale şi metode de cercetare La baza cercetărilor propuse au stat datele multianuale privind precipitaţiile maxim diurne, colectate de la staţiunile şi posturile meteorologice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova, pentru perioada anilor 1960-2013. Necesitatea cuantificării perioadelor ploioase a determinat elaborarea [1] la nivel regional a Indicelui exceselor pluviometrice, care permite evidenţierea periculozităţii manifestării acestora. Acest indice este exprimat prin: %100* max max P P Pmed Ip ∑ ∑ − = unde SPmax reprezintă precipitaţiile maxim diurne, iar Pmed – media precipitaţiilor lunare. Indicele cuprins pînă la valorile de 50% indică la excese pluviometrice pronunţate, iar cel în limitele valorilor de 51-89% - Ip, denotă, că excesele pluviometrice pot fi severe, iar valorile de peste 90% relevă că excesele pluviometrice au un caracter devastator. Elaborarea modelelor cartografice în baza acestui indice, a urmărit scopul de a evidenţia arealele unde manifestarea exceselor pluviometrice poate avea un caracter sever sau devastator, servind uneori drept unul dintre factorii decisivi în declanşarea inundaţiilor. În estimarea temporală a manifestării extreme lor pluviometrice un rol important îl are cunoaşterea consecutivităţii a extremelor pluviometrice, adică atît a exceselor, cît şi a deficitului de precipitaţii atmosferice. Asemenea studii sunt extrem de importante în realizarea de mai departe a pronosticului probabil de manifestare a acestor fenomene nefavorabile. Analiza rezultatelor obţinute Aranjarea consecutivă a anomaliilor pozitive semnificative, deci a exceselor pluviometrice, denotă că în ultimii ani acestea au fost unele din cele mai semnificative. Anul 2010 a fost unul dintre cei mai umezi ani pe tot teritoriul ţării, deşi se ,,poziţionează” diferit în timp, în funcţie de poziţia geografică a staţiunii meteorologice (tabelul 1). Consecutivitatea a anomaliilor negative, deci a deficitului pluviometric, relevă, de asemenea că în ultimii ani acestea se atestă a fi unele din cele mai semnificative. Anul 2011, deşi în aspect regional ocuTabelul 1. Consecutivitatea a celor mai ploioşi ani (1960-2013) cu cele mai semnificative anomalii pozitive Tabelul 2. Consecutivitatea a celor mai secetoşi ani (1960-2013) cu cele mai semnificative anomalii negative pă un loc diferit în topul anilor secetoşi, acest an se caracterizează ca fiind secetos pe tot teritoriul ţării (tabelul 2). Aşadar, limitele variabilităţii sumelor anuale ale precipitaţiilor atmosferice, în cazul alternării anilor antipozi secetos-umed, este extrem de mare (tabelul.3). Acestea în teritoriu pot constitui de la 73 mm (Dubăsari, 2011), pînă la 952 mm (Briceni, 2010). Modelarea cartografică a extremelor pluviometrice denotă, evidenţierea arealelor de risc în manifestarea atît a exceselor, cît şi a deficitului pluviometric, care, la părerea noastră, depinde, în mare măsură, şi de situaţiile sinoptice ce le provoacă (figura 1). De aceea, este extrem de importantă cunoaşterea regimului precipitaţiilor maxim diurne, deoarece acestea pot deveni si ca declanşatoare de alte riscuri, cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren etc. Filtrarea şirurilor statistice ce caracterizează cele mai semnificative valori ale precipitaţiilor maxim diurne, denotă că patru ani (2005, 2013, 2003, 2001) din topul anilor cu cele mai semnificative valori aparţin ultimilor decenii, ceea ce confirmă variabilitate esenţială a regimului pluviometric din ultima perioadă de timp (tabelul 4). În cazul celor mai recente excese pluviometrice, care au fost înregistrate în partea de sud a republicii (2013), precipitaţiile maxim diurne au constituit 129 mm (tabelul.4), iar valorile Indicelui exceselor pluviometrice au constituit 76-86%, ceea e se explică prin caracterul sever de manifestare a acestora (figura.2.a,b). O asemenea distribuţie spaţială a fost determinată de starea ciclonală a regimului hidrodinamic din cadrul bazinului Mării Negre (figura.2c), care a influenţat direct regimul pluviometric din sudul ţării. Caracterul sever de manifestare a exceselor pluviometrice diurne (conform Ip de 76-86%), înregistrate în anul 2013 în raionul Cahul, a contribuit la declanşarea inundaţiilor pe areale semnificative în unele localităţi, provocînd, astfel, la pagube materiale de pînă la 133 mln 599,4 mii lei. Aşadar, concluzionăm, că manifestarea pronunţată a exceselor pluviometrice diurne, manifestate pe teritoriul republicii, şi daunele cauzate de către acestea în ultimii ani necesită continuarea efectuării unor asemenea cercetări, în scopul atenuării sau al minimizării influenţelor nefaste ale acestor fenomene nefavorabile asupra economiei naţionale.