Materiale anorganice poroase – transportori pentru substanțe medicamentoase
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
580 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-02 16:02
SM ISO690:2012
AUTOR, Nou, POPOVICI, Iuliana, DIUG, Eugen, GURANDA, Diana, IGNAT, Maria I.. Materiale anorganice poroase – transportori pentru substanțe medicamentoase. In: Farmacia secolului XXI – Între specializarea inteligentă și responsabilitatea socială: Congresul Naţional de Farmacie, 26-29 septembrie 2018, București. București, România: Societatea de Stiințe Farmaceutice din România, 2018, Ediția a XVII-a, p. 172. ISSN 2537-2823.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Farmacia secolului XXI – Între specializarea inteligentă și responsabilitatea socială
Ediția a XVII-a, 2018
Congresul "Farmacia secolului XXI – Între specializarea inteligentă și responsabilitatea socială"
București, Romania, 26-29 septembrie 2018

Materiale anorganice poroase – transportori pentru substanțe medicamentoase

Porous inorganic materials as drug delivery carriers


Pag. 172-172

Autor Nou1, Popovici Iuliana1, Diug Eugen2, Guranda Diana2, Ignat Maria I.3
 
1 Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa“, Iaşi,
2 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
3 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
 
 
Disponibil în IBN: 18 iunie 2020



Teza

Dezvoltarea formelor farmaceutice cu cedare modificată, prin imobilizarea substanței medicamentoase într-o matrice biocompatibilă,
reprezintă o prioritate în cercetarea farmaceutică. Materialele anorganice cum ar fi argilele micro- și mezoporoase au
demonstrate un potențial major pentru cedarea controlată a substanței bioactive asigurând atât creșterea eficacității terapeutice
cât și diminuarea efectelor adverse [1– 3]. Materialele poroase nanostructurate sunt clasificate în structuri microporoase
(diameterul porilor < 2 nm), mesoporoase (diametrul porilor variază în intervalul 2 – 50 nm) și macroporoase (diameterul porilor
> 50 nm). În plus, unele materialele silicatice naturale au demonstrat efect famacologic fiind testate ca antiacide gastrice,
antidiareice, antimicrobiene și hipocolesterolemiante funcționând în același timp ca matrice pentru eliberarea unor molecule
ionice sau organice [4]. Materialele silicatice mezoporoase pot fi modificate în mod specific pentru optimizarea proprietăților de
transportor prin: ordonarea rețelei porilor, cu dimensiuni cât mai apropiate în domeniul ”meso” ceea ce permite atât un control
optim al încărcării cu medicament cât și al cineticii de cedare; un volum mare al porilor pentru a încorpora cantitatea dorită de
medicament; o suprafață specifică mare care generează un bun potențial de absorbție medicamntoasă [5, 6]. De asemenea, s-a
demonstrat că prin controlul mărimii particulei și prin funcționalizare silicea mezoporoasă poate fi internalizată prin endocitoză
ceea ce demonstrează o mare biocompatibilitate fiind în prezent, cercetată ca transportor cu cedare controlată atât în medicina
alopată cât și în terapia genică. În concluzie, argilele micro- și mezoporoase oferă numeroase avantaje care permit utilizarea lor în
dezvoltarea unor nanoformulări în scop de diagnostic sau de tratament.



Development of modified release dosage forms, by entrapment of drug substance into a biocompatible matrix, is a priority in pharmaceutical
research. Inorganic materials such as microporous and mesoporous clays showed significant potential in the controlled
delivery of bioactive molecules enhancing desirable therapeutic outcomes while minimizing side effects [1 – 3]. Nanostructured
porous materials are classified into microporous (pore diameter < 2 nm), mesoporous (2 ≤ pore diameter < 50) and macroporous
materials (pore diameter > 50 nm). Moreover, natural silicate materials have shown to exhibit various biological activities and have
been tested as gastric antacids, anti-diarrheic, antimicrobial and hypocholesterolemic products, as well as matrices for the release
of ions and organic molecules of pharmaceutical interest [4]. Mesoporous silica materials can be specifically designed to effectively
deliver drugs or other biological entities, with the following features: an ordered pore network, with uniform tunable pore size in
the mesoscopic range that allows fine control of drug load and the release kinetics; high pore volume to host required amount of
pharmaceuticals; high specific surface area which implies good potential for drug adsorption [5, 6]. It has been also demonstrated
that, by controlling the particle size and surface functionality of the mesoporous silica, such material can be efficiently endocytosed
by live cells with high biocompatibility and serve as drug delivery vehicle for controlled release of drugs and genes [25]. In conclusion,
microporous and mesoporous clays offer various advantages that may allow their use in nanoformulations development for
disease diagnosis and therapy.


Bibliografie/ Bibliography
1. Aguzzi C., Cerezo P., Viseras C., Caramella C., Use of clays as drug delivery systems: Possibilities and limitations, Appl. Clay Sci.
36, 2007, 22 – 36.
2. Qian K.K., Bogner R.H., Application of Mesoporous Silicon Dioxide and Silicate in Oral Amorphous Drug Delivery Systems, J.
Pharm. Sci., 101, 2012, 444 – 463.
3. Pavelić K., Hadžija M., Bedrica L., Pavelić J., Dikić I., Maša Katić, Kralj M., Herak Bosnar M., Kapitanović S., Poljak-Blaži M.,
Križanac Š., Stojković R., Jurin M., Subotić B., Čolic M., Natural zeolite clinoptilolite: new adjuvant in anticancer therapy, J. Mol.
Med., 78, 2001, 708 – 720.
4. Alexa I.F., Pastravanu C.G., Ignat M., Popovici E., A comparative study on long-term MTX controlled release from intercalated
nanocomposites for nanomedicine applications, Coll. Surf. B: Bionterf., 106, 2013, 135 – 139.
5. Vallet-Regi, M., Balas, F., Arcos, D., Mesoporous Materials for Drug Delivery, Angew. Chem. Int. Ed., 2007, 46, pp.7548.
6. Rosenholm, J.M., Linden, M., Towards establishing structure–activity relationships for mesoporous silica in drug delivery applications,
J. Control. Rel., 2008, 128, 157.