Protecţia integrată a culturii tutunului
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
691 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-27 09:30
SM ISO690:2012
CALCHEI, Elena, DREGLEA, Mihai, CRIUCICOV, Oleg. Protecţia integrată a culturii tutunului. In: Genetica și fiziologia rezistenței plantelor, 21 iunie 2011, Chişinău. 2011, p. 128. ISBN 978-9975-78-994-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Genetica și fiziologia rezistenței plantelor 2011
Conferința "Genetica şi fiziologia rezistenţei plantelor"
Chişinău, Moldova, 21 iunie 2011

Protecţia integrată a culturii tutunului


Pag. 128-128

Calchei Elena, Dreglea Mihai, Criucicov Oleg
 
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni“
 
 
Disponibil în IBN: 13 aprilie 2020


Rezumat

Organizarea corectă a protecţiei integrate a plantelor de tutun de boli şi dăunători este rezerva principală de a spori productivitatea şi de a ameliora calitatea materiei prime de tutun. Pierderile recoltei şi reducerea calităţii materiei prime de către boli şi dăunători în tutunărit sunt cunoscute. Astfel, la afectarea plantelor cu viroze recolta scade în medie cu 27-30%. Diminuarea calităţii materiei prime de tutun în rezultatul afectării şi atacării de boli şi dăunători se manifestă prin următoarele: apariţia petelor negre pe frunze, reducerea consistenţei frunzelor, scăderea calităţilor gustative din cauza schimbării componenţei chimice a frunzelor sub acţiunea agenţilor patogeni şi dăunătorilor, reducerea rezistenţei materiei prime la mucegăire şi putrezire. Fitotehnia adaptivă deschide noi posibilităţi pentru protecţia integrată şi în perspectivă pentru protecţia ecologică a plantelor. Scopul principal al protecţiei integrate este păstrarea recoltei, producerea materiei prime garantate de calitate înaltă şi prevenirea infl uenţei negative a agrochimicatelor şi altor mijloace asupra componentelor utile a agrobiocenozelor. Termenul protecţia integrată include procedee inofensive de protecţie a plantelor: măsuri tehnologico-agricole şi biologice (solul şi prelucrarea, condiţiile pedoclimaterice, asolamentul, predecesorul, soiul, fertilizarea culturii, respectarea tehnologiei de producere a tutunului) şi procedee de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor cu mijloace chimice respectând lista preparatelor incluse în Registru, norma de consum a preparatului şi soluţiei, modul, perioada şi limitele de utilizare a preparatelor. Producerea tutunului în monocultură duce la reducerea recoltei din cauza bolilor şi dăunătorilor specifi ci acestei culturi. Din asolament se exclud culturile din familia Solanaceae ca pătlăgelele roşii şi vinete, chiperul. Nu se recomandă de folosit fl oarea-soarelui ca predecesor la tutun din cauza plantei parazite – lupoaia (Orobanhia ramoza L.). Cele mai favorabile culturi premergătoare sunt spicoasele de toamnă şi primăvară, lucerna. Lucrarea solului direct infl uenţează asupra răspândirii agenţilor patogeni şi dăunătorilor. Îndeplinirea la timp a măsurilor tehnologico-agricole ca dezmiriştirea de toamnă, aratul adânc de toamnă (27-30 cm) şi prelucrarea superfi cială a solului până la plantare reduce numărul de dăunători şi afectarea bolilor. Fertilizarea echilibrată direct contribuie la protejarea plantelor de tutun. Concomitent cu creşterea şi dezvoltarea (formarea sistemului radicular puternic, mărirea suprafeţei de fotosinteză a frunzelor) se măreşte şi rezistenţa plantelor la putregaiul negru al rădăcinii şi tulpinii. Un loc însemnat în protecţia integrată îl ocupă implementarea în producere a soiurilor Burley 320, Doina 211, Jubileu M, Moldavschi 237, Moldavschi 272, Moldavschi 456, Trapezond 209, Virginia 263, Virginia 410 şi hibrizilor de origine americană Burley HB 40 P, Virginia NC100 rezistente la viroze, bacterioze şi fungi cu o materie primă de calitate superioară, micşorând numărul de tratări cu pesticide şi ocrotind atât producătorii, cât şi mediul ambiant. Creşterea unui răsad sănătos şi viguros duce la obţinerea recoltei înalte de tutun. Important este de a imuniza răsadul împotriva virozelor, deoarece tripsul şi păduchele tutunului sunt insectele-vector ale virozelor la tutun. Aplicarea Ecostimului, 85-90% duce la sporirea germinării, energiei de creştere a seminţelor, rezistenţei la viroze, stimulării creşterii şi dezvoltării plantelor, ridicarea calităţii şi cantităţii frunzelor de tutun. În prezent la tutun sunt înregistrate 22 de pesticide dintre care: 11 insecticide: Actara 25 WG 0,06-0,1 kg; Actellic 50 EC, 0,8-1,0 L; Alphamax 100 EC 0,15-0,2 L; Bi-58 Nou EC 0,8-1,0 L; Decis 2,5 EC 0,25-0,5 L; Diazol 50 EW 2,0 L; Pirimor 50 WG 0,25-0,35 kg; Scout 500 WG 0,35-0,45 kg; Sulf 80 p.u. 50 g/m2; Sumition 50 EC 1,0-1,4 L; Zolone 35 CE 1,6-2,0 L; 5 fungicide: Cuproxat SC 3,0 L şi 0,3-0,5% la răsad; Fundazol 50 WP 1,5-3,0 g/m2; Previcur 607 SL 1,0 L; Folpan 80 WG 1,5 kg; Ridomil Gold MZ 68 WG 2,5 kg; Rhinocarb Ultra 607 SL 0,1-0,12 ml/m2 şi 6 erbicide: Devrinol 45 F 2,5 L; Trefl an 48 EC 2,0-2,5 L; Stomp 330 EC 3,0-4,0 L; Trefl an 24 EC 3,0-4,0 L; Trifl urex 240 EC 3,0-4,0 L; Valpanida 330 EC 3,0-4,0 L. Dozele sunt indicate la 1 hectar.