Porumbul tetraploid indus artifi cial este considerat un model de studiu al heterozisului, expresiei şi efectul de doză al genelor etc. Obiectivul cercetării constă în obţinerea formelor tetraploide la porumb prin tratarea cu colchicină în vederea studiului expresiei genei opaque-2, ce determină o sporire esenţială a conţinutului de lizină şi triptofan în bob. În lucrarea de faţă prezentăm rezultatele ce ţin de obţinerea primelor forme tetraploide de porumb opaque-2 în Republica Moldova. În calitate de material biologic, am utilizat hibridul simplu Chişinău 307PL şi formele lui parentale Chişinău 81o2 şi MK 131o2. Plantele, în faza de 3-4 frunze, au fost injectate în zona apexului cu soluţie de 0,15% colchicină+dimetilsulfoxid în orele de dimineaţă. În timpul înfl oririi paniculelor, am efectuat observaţii microscopice asupra polenului. Polenul a fost studiat la microscopul B490A în echipament cu camera digitală MD400. Plantele ce prezentau schimbări importante în structurile generative au fost autopolenizate. Analiza ştiuleţilor s-a efectuat vizual după criteriul de umplere a endospermului. Controlul citologic al numărului de cromozomi l-am realizat pe preparate presate, utilizând rădăcinuţele plantelor din M1 care au fost fi xate în alcool acetic şi colorate în carmin acetic. În cercetările efectuate s-a observat că liniile consangvinizate au suferit mai mult după tratament şi supravieţuirea lor a fost mai joasă comparativ cu forma hibridă. Tratarea porumbului cu colchicină în M1 determină obţinerea unor plante himere, caracterizate prin prezenţa ţesuturilor cu diferit nivel de ploidie al celulelor şi, prin urmare, cu diferite modifi cări ale organelor vegetative. Tulpina himerelor a fost mai groasă, frunzele mai rigide şi cu diferite grade de deformare, nervură pronunţată cu diferite variaţii ale culorii între nervuri, dimensiunile stomatelor fi ind mărite. Schimbările morfologice apărute servesc drept criterii de identifi care a plantelor de interes la prima etapă, deşi acestea nu întotdeauna afectează şi organele generative. Înfl orirea himerelor a avut un caracter protoandric, ştiuleţii apărând foarte târziu sau chiar deloc. Infl orescenţele masculine la himere au format polen eterogen - determinat de faptul că pe paniculul himer există sectoare tetraploide care formează polen diploid şi sectoare diploide, care generează polen haploid. Grăuncioarele de polen au avut diferite dimensiuni, unele fi ind cu circa 50% mai mari decât altele, iar frecvenţa acestuia a crescut treptat în următoarele zile de înfl orire. Analiza ştiuleţilor formaţi pe himere am efectuat-o la sfârşitul perioadei de vegetaţie şi a presupus clasifi carea boabelor formate după gradul de umplere a endospermului, întrucât polenizarea acestora cu polen eterogen determină formarea diferitor combinaţii ale zigoţilor: a) ovul haploid × polen haploid = zigot diploid, endosperm dezvoltat; b) ovul diploid × polen haploid = zigot triploid, endosperm nedezvoltat; c) ovul haploid × polen diploid = zigot triploid, endosperm nedezvoltat; d) ovul diploid × polen diploid = zigot tetraploid, endosperm bine dezvoltat, distinct de cel diploid. Prin urmare, pe ştiuleţi am identifi cat boabe diploide, triploide şi tetraploide, care se deosebesc după dimensiunile şi gradul de dezvoltare al endospermului, numărul acestor boabe variind în funcţie atât de natura ploidală a ştiuletelui, cât şi de gradul de eterogenitate a polenului. După acest criteriu am selectat boabe tetraploide deosebite de celelalte prin dimensiuni, culoare şi masa acestora, fi ind cu 30% mai mare faţă de masa boabelor diploide. Selectarea boabelor tetraploide a fost urmată de controlul citologic al numărului de cromozomi pentru a exclude posibilitatea ca acestea să nu fi e şi parţial diploide sau aneuploide. În urma analizei citologice a numărului de cromozomi, am determinat că unele boabe selectate aveau 2n = 40 de cromozomi, iar altele 2n = 20 de cromozomi. Astfel, putem conchide că tratarea plantelor cu colchicină cu selectarea după unele particularităţi morfologice ale organelor vegetative şi generative şi confi rmarea citologică a numărului de cromozomi ne-au permis inducerea tetraploidiei la porumbul ce conţine gena recesivă endospermală opaque-2.