Misiunea (inter)culturală a Universităţii în formula bălţeană de responsabilizare profesională
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
482 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-26 11:44
SM ISO690:2012
PRUS, Elena. Misiunea (inter)culturală a Universităţii în formula bălţeană de responsabilizare profesională. In: Tradiţie şi modernitate în abordarea limbajului: Materialele colocviului comemorativ international consacrat aniversării a 65-a de la naşterea profesorului Mircea Ioniţă, 25 noiembrie 2006, Bălţi. Bălţi: Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălţi, 2006, pp. 12-13. ISBN 978-9975-50-014-2 .
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţie şi modernitate în abordarea limbajului 2006
Colocviul "Tradiţie şi modernitate în abordarea limbajului"
Bălţi, Moldova, 25 noiembrie 2006

Misiunea (inter)culturală a Universităţii în formula bălţeană de responsabilizare profesională


Pag. 12-13

Prus Elena
 
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 20 martie 2020


Rezumat

Din timpul apariţiei în secolul al XIII-lea, Universitatea desemnează unitatea diversităţii (uni-versitas). La origine, cel puţin în tradiţia europeană, această unitatea era cea a unei corporaţii care reunea profesorii şi elevii. Una din cele mai importante revoluţii ale conceptului universitar european a constat în refondarea humboldiană, în interpretarea termenului universitate, care s-a debarasat de sensul medieval de universitas magistrorum et scholarium, punând accentul pe un concept academic cu o deschidere mai largă care este cel de universitas scientarium. Conform acestui concept, cunoştinţele universitare posedă o valoare formativă de tip academic. Spre deosebire de şcolile profesionale şi speciale, universităţilor le aparţine exclusivitatea educării omului ca atare şi intelectualului profesionist. În perioada de tranziţie, perioadă de inevitabile schimbări, şcoala superioară din Sud-Estul Europei s-a pomenit în faza mai multor filozofii, ideologii, politici şi idealuri ale educaţiei. Aflându-ne în faţa unor inevitabile schimbări sociale şi economice globale, e nevoie să conştientizăm mai clar şi reperele educaţionale. Problematica lumii moderne cere o schimbare a mentalităţii prin educaţie. Universitatea este locul central al acestei schimbări.  În condiţiile realizării educaţiei pentru schimbare, pentru a-l face pe om activ, independent şi liber în baza valorilor interculturale, teoria educaţiei se interesează în primul rând de fundamentele idealului educaţiei libere şi democratice.  Sarcina care se pune în faţa Universităţilor este trecerea la o pedagogie democratică modernă bazată pe autoformare şi acţiuni morale şi sociale, trecerea la mai multe tipuri noi de instruire cu componente democratice. Înscrierea Universităţii în viaţa secolului XXI ca agent activ al vieţii sociale presupune cunoştinţe, competenţe şi atitudini de tip calitativ nou.  Universitatea este un spaţiu al intelectualilor. Tradiţia universitară bălţeană s-a constituit, pe parcursul anilor, ca una din cele mai serioase din ţară. Responsabilizarea profesională, enciclopedismul şi talentul sunt calităţile care o caracterizează. Printre intelectualii de marcă care au contribuit la formarea conceptosferei intelectuale bălţene, savantul Mircea Ioniţă este o personalitate de elită. Personalitate complexă şi filolog desăvârşit, pentru care gramatica era filozofie şi poezie, el şi-a transformat meseria în destin şi a creat o şcoală şi o tradiţie de referinţă în domeniu.  Universitatea ca spaţiu al intelectualilor Condiţia postmodernă ţine de societatea învăţării care înseamnă o nouă „semantică societală”, bazată pe un nou tip de relaţii de armonizare între identităţile individuale şi idealurile colective.  Noţiunea de educaţie a cetăţeniei democratice se bazează pe ideea că şcoala la etapa actuală trebuie să aibă o dublă funcţie: educativă şi socială, fiind un loc de căpătare a cunoştinţelor, dar şi de formare a viitorilor cetăţeni. Şcoala şi universitatea au de jucat un rol important în dezvoltarea valorilor sociale şi politice ale tinerilor, mai ales în ţările unde generaţiile precedente au atins maturitatea sub un regim politic diferit. Proiectele instituţiilor internaţionale privind educaţia civică oferă un ansamblu de strategii şi practici de dezvoltare a cunoştinţelor, atitudinilor şi modurilor de acţiune democratice.  Educarea pentru Democraţie este una din priorităţile educaţiei de azi şi de mâine. Conceptul de democraţie ocupă un loc central în idealul educativ al modernităţii, el este inclus în obiectivele educaţionale, în modelul şi conţinutul educaţiei spirituale şi profesionale.  Din ce în ce mai mult, avem nevoie de o altă educaţie: dinamică, formativă şi axată pe valori. Asistăm actualmente la o explozie de conţinuturi prin apariţia noilor educaţii: educaţia pentru pace, educaţia pentru schimbare, educaţia pentru dialogul intercultural, educaţia ecologică ş.a. Făcând parte din acelaşi grup, Educaţia pentru cetăţenie democratică într-o societate deschisă cere o soluţie inter-sau transdisciplinară, care are implicaţii asupra întregului sistem educaţional. Aceste noi tipuri de educaţie au ca misiune pregătirea individului pentru evaluare într-un mod conştient şi responsabil într-o lume complexă.