Intrarea în grădiniţă este pentru copilul preşcolar un eveniment social important, iar procesul adaptării la noua situaţie nu este foarte uşor. Copilul care trece pentru prima oară pragul gradiniţei, părăsind universul familiar de acasă trăieşte o aventură surprinzătoare: acasă era singurul reprezentant al generaţiei sale, într-un mediu alcătuit din personaje de dimensiuni şi de importanţă diferite, însă caracterizate prin faptul de a fi, toate, de neînlocuit. De la locul său bine stabilit de părinţi, printr-o trecere mai mult sau mai puţin bruscă, se trezeşte într-un mediu nou, de la care nu ştie ce să aştepte şi căruia nu ştie cum să-i răspunda. Primul fenomen care se produce este o stare de tensiune, generată de efortul stocării de către copil a unei cantităţi excesive de informaţii noi, între persoane pe care acum le vede pentru prima data.