Platforma MOODLE în procesul de evaluare la treapta preuniversitară
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
1501 98
Ultima descărcare din IBN:
2024-05-22 17:52
SM ISO690:2012
SLIVCA, Alexei, SLIVCA, Olesea. Platforma MOODLE în procesul de evaluare la treapta preuniversitară . In: Învăţământ superior: tradiţii, valori, perspective: Ştiinţe Socio-Umanistice şi Didactica Ştiinţelor Socio-Umanistice, 28-29 septembrie 2018, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2018, Vol. 4, pp. 140-146. ISBN 978-9975-76-251-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învăţământ superior: tradiţii, valori, perspective
Vol. 4, 2018
Conferința "Învăţământ superior: tradiţii, valori, perspective"
Chişinău, Moldova, 28-29 septembrie 2018

Platforma MOODLE în procesul de evaluare la treapta preuniversitară


Pag. 140-146

Slivca Alexei, Slivca Olesea
 
Liceul Teoretic "Ion Luca Caragiale" din Orhei
 
 
Disponibil în IBN: 5 februarie 2020


Rezumat

Dezvoltarea domeniului informatic din ultimii ani a determinat dezvoltarea instrumentelor TIC în procesul didactic și utilizarea lor în cadrul platformelor e-learning. Evaluarea prin intermediul platformei Moodle se bazează pe o viziune modernă, mult mai atractivă ca cea clasică în care un rol important îl au consolidarea cunoştinţelor şi evaluarea, realizate într-o manieră interactivă şi adaptabilă nevoilor elevilor. Evaluarea e-learning prin intermediul platformei Moodle poate fi definită ca o evaluare la distanţă într-un mediu educaţional evolutiv şi bazat pe colaborare, care îmbină metodele didactice tradiţionale cu metode bazate pe mijloace IT şi având ca obiectiv creşterea performanţelor individuale ale elevilor. Evaluarea reprezintă o acțiune inițiată de cadrele didactice pentru a verifica nivelul de înțelegere a sarcinilor proiectate la finele fiecărei activități didactice. Scopul major al evaluării este de a furniza profesorilor informaţiile necesare pentru desfăşurarea unei instruiri de calitate [1] .Noile obiective ale învăţămîntului au impus modificări esenţiale atît în desfășurarea demersului didactic, cît și în tehnologia evaluării succesului școlar. Astfel, platforma Moodle vine să realizeze aceste obiective, iar pentru a identifica eficiența evaluării pe în mediul online ne vom referi la patru indicatori de analiză (Tabelul 1.1) care vor demonstra că evaluarea progresului școlar poate fi realizat ținând cont de aceleași cerințe pedagogice ca și în cazul proiectării evaluării în didactica tradițională.  Pentru evaluarea randamentului școlar, în literatura de specialitate sunt propuse o serie de metode moderne de evaluare, inclusiv cele tradiționale care sporesc potențialul intelectual al elevilor și dezvoltă imaginația și gândirea critică. Realizarea procesului de evaluare pe platforma Moodle, nu înseamnă abandonarea practicilor tradiţionale de evaluare utilizate la clasă, dar reprezintă integrarea unei varietăţi de strategii de evaluare  din mediul virtual în evaluarea tradițională[2] . De aceea, ca alternativă a procesului de evaluare, pe platforma Moodle pot fi utilizate aceleași metode tradiționale sau alternative și complementare de evaluare utilizate în sala de clasă (Figura 1.1 ) . Observarea sistematică/curentă presupune urmărirea felului în care elevii participă la desfăşurarea lecţiilor, la îndeplinirea sarcinilor didactice impuse. Acest lucru, va fi realizat pe platforma Moodle utilizând două instrumente gratuite al managementului-Rapoarte și Diverse care vor înregistra realizarea și predarea documentelor/temelor/sarcinilor alocate. Fiecare din acestea, prezintă diferite aspecte ale realizării sarcinilor, de exemplu: instrumeDiverse-postări pe blog, observații, intervenții forum și forum discussions; iar instrumentul Rapoarte: logări, toate jurnalele, raport de sumar și raport total. Examinarea orală va fi realizată pe platformă prin conversaţii, cadrele didactice  urmărind calitatea cunoştinţelor, gradul de înţelegere al problemelor, capacitatea elevilor de a opera cu noţiunile învăţate. Aceasta va fi realizată prin intermediul a trei instrumente integrate pe platformă (Figura 1.2) structurate conform principiului LMS care permit atât elevilor cât și  profesorului să interpreteze problemele puse în discuție la diferite etape ale studierii conținuturilor propuse.Examinarea scrisă permite verificarea tuturor elevilor într-un timp relativ scurt. Această activitate va fi realizată și ea gratuit prin intermediul celor două instrumentelor oferite de Moodle (Figura 1.3) fără a fi necesară intervenția directă a profesorului în procesul de verificare a răspunsurilor oferite de elevi. În așa mod, elevilor li se va oferi posibilitatea să lucreze în ritm propriu, relevând mai pregnant capacitatea lor de organizare a cunoştinţelor după un plan logic, expunere, disciplină în gândire, deprindere de muncă, independenţă, putere de sinteză şi de exprimare în scris etc.[3]. Verificarea prin proiecte pe platformă va permite profesorului să realizeze evaluarea performanţelor individuale ale elevilor şi, de asemnea, va permite o apreciere de nuanţă, de rafinament a învăţării, cu surprinderea elementelor de determinare şi motivaţie interioară din partea elevilor.   Ca și metodele prezentate anterior, verificarea prin proiecte va fi realizată gratuit în baza a două instrumente (Figura 1.4) prin care cel ce învață, elevul va deveni cercetător, autodidact și își va perfecționa abilitățile în ceea ce privește tehnologiile didactice.Portofoliul va reprezenta pe platformă „cartea de vizită” a elevului, urmărindu-i progresul de la o temă la alta, de la un an școlar la altul sau chiar de la un ciclu de învăţămînt la altul. Conținutul acestuia pe platformă va fi alcătuit din următoarele elemente :  lucrări efectuate pe parcursul perioadei, care ilustrează progresul elevului;   observaţiile și evaluarea profesorului cu referire la reușitele elevului;   reflecţii cu privire la observaţiile/evaluările colegilor, părinţilor, membrilor comunităţii;   lista lecturilor pe tema respectivă;   lista activităţilor la care a participat elevul;   lucrări efectuate în grup etc. De asemenea, portofoliu va reprezinta și un instrument de evaluare complex, care va include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode și tehnici de evaluare. Aceste rezultate privesc probele orale, scrise și practice, observarea sistematică a comportamentelor școlare, proiectul, autoevaluarea, precum și sarcini specifice fiecărei discipline. Autoevaluarea este un instrument  util al platformei fiind axat pe elev, pe posibilitatea participării acestuia la propriile performanţe. Compararea rezultatelor de evaluare proprie cu cele realizate de către profesor sau colegi  va crea un climat potrivit unor activităţi eficiente de recuperare a erorilor și de dezvoltare a capacităţilor. Autoevaluarea îi motivează pe elevi la îmbunătăţirea performanţelor școlare fiind  realizată prin chestionare (Survey) în care elevilor li se cere să dea răspunsuri deschise la întrebări.  În practica pedagogică, evaluarea competențelor specifice este realizată prin intermediul testului docimologic care reprezintă un ansamblu de sarcini de lucru (itemi), care permit determinarea gradului de însuşire a cunoştințelor de către elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capacități pe bază de măsurători şi aprecieri riguroase. Atât în evaluarea tradițională cât și în cadrul evaluării pe platforma Moodle vor fi respectate  etapele pedagogice de realizare ale testului docimilogic:  Precizarea obiectivelor testului - descrierea motivelor pentru care se elaborează testul;   Stabilirea conținutului (teme, capitole, grup de lecții) din care se va susține testarea ;   Stabilirea variantelor de itemi - obiectivi, semiobiectivi sau subiectivi în funcție de obiectivele sau competențele didactice si de conținuturile de învățat ;   Elaborarea itemilor - operație complexă, corelată atât cu performanțele prevăzute de obiectivele operaționale, cât și cu competențele din programă ;   Organizarea testului - gruparea itemilor de acelasi tip și estimarea timpului de lucru necesar pentru rezolvarea probei ;   Cuantificarea testului - atribuirea punctajului pentru rezolvarea corectă a itemilor;   Aplicarea si interpretarea testului - administrarea si analiza rezultatelor testului.  Platforma Moodle ca și evaluarea tradițională oferă cadrelor didactice trei tipuri de itemi Aceștia vor reprezinta elementul constitutiv al testului și vor reprezinta ansamblul compus din sarcină și rezolvarea ei „item = întrebare + răspuns așteptat” [4]. În didactica tradițională identificăm trei tipuri de evaluare pedagogică (Figura 1.5) care reflectă modalitatea specifică de integrare a operaţiilor de măsurare-apreciere-decizie care pot fi utilizate cu succes pe platformă utilizând aplicațiile oferite de acestea. Pe platformă, evaluarea iniţială este realizată  la începutul activităţii de instruire,pentru a identifica nivelul psihopedagogic  real al colectivului de elevi / elevului, dar și pentru a identifica nevoile individuale ale acestora în raport cu temele care vor fi studiate și determinarea gradului de cunoaștere a diferitor aplicații din domeniul TIC. Vor fi utilizate două instrumente oferite de platformă:  Sondajul (Survey în engleză) – care va permite profesorului să colecteze de la elevi informaţii care îl vor ajuta să înţeleagă modul în care învaţă elevii şi îi permit să-şi revizuiască modul în care predă;  Jurnalul (Blog în engleză) – îţi permite să-ţi postezi propriile gânduri referitoare la o temă. Evaluarea continuă/permanentă angajează operaţiile de măsurare-apreciere- decizie pe tot parcursul activităţii de instruire. Astfel, evaluarea continuă pe platformă va stimula participarea întregului colectiv al clasei prin proiectarea unor sarcini de învăţare diferenţiate, evaluabile imediat în vederea adoptării unor măsuri corective, ameliorative sau de ajustare structurală adecvate situaţiei constatate şi apreciate cu mijloace pedagogice eficiente. Pe platformă, evaluarea continuă va fi realizată prin:  Tema (Assignment în engleză)– permite profesorului să colecteze munca elevilor, să o evalueze şi să ofere feedback elevilor;  Atelierul de lucru (Workshop în engleză) – este o activitate de curs în care elevii se evaluează reciproc;   Chatul/Autoevaluarea – permite participanţilor să aibă o comunicaţie sincronă în timp real prin intermediul web. Evaluarea sumativă va fi realizată la sfârşitul activităţii didactice prin intermediul instrumentului:  Testul (Quiz în engleză) –care va permite profesorului să determine nivelul de cunoştinţe al elevului folosind diferiţi itemi (răspuns multiplu, adevărat / fals, răspuns scurt ş.a.). Ultimul indicator care se referă la eficiența realizării evaluării pe platforma Moodle îl reprezintă limita de timp pentru realizarea sarcinilor propuse de cadrele didactice. De regulă, evaluarea tradițională presupune o limită de 45/90 minute în dependență de tipul de evaluare, acest criteriu se aplică și pe platforma Moodle, în care pot fi incluse și alte posibilități: indicarea timpului în care este deschis testul, indicarea termenului limită pentru completarea testului, număr limitat de încercări, intervalul de timp în care vor fi permise următoarele încercări. În concluzie, analizând principalele caracteristici ale procesului de predare-învățare-evaluare prin intermediul platformei Moodle, am constatat următoarele:  Realizarea procesului educațional în mediul virtual prin intermediul platformei Moodle corespunde cerințelor didacticii moderne și are la bază principiile didacticii tradiționale;   Platforma Moodle vine ca un răspuns la provocările noii paradigme în educație și ne demonstrează că integrarea TIC în procesul de predare-învățare-evaluare contribuie la formarea competențelor;  Moodle oferă o varietate de instrumente de predare - învăţare – evaluare, instrumente inovative, interactive, care permit profesorului să-şi desfăşoare orele într-un mod diferit de cel tradiţional. Utilizarea acestor instrumente sporeşte gradul de interes al elevilor în procesul de studiere a istoriei și consolidează parteneriatul elev-elev, elevprofesor;   Moodle oferă cadrelor didactice disponibilităţi de timp şi posibilităţi de a folosi acest timp ocupându-se mai mult de organizarea învăţării, de structurarea conţinuturilor, de exersarea gândirii la elevi, de stimularea creativităţii acestora, aspecte neglijate în învățarea tradițională;