Sfârșitul anilor ’80 ai sec. al XX-lea este legat cu începutul renașterii naționale evreiești în RSSM. În 1989, la Chișinău și-a început activitatea Comunitatea culturii evreiești. În 1990 demarează editarea ziarului „Nash golos”, având drept țintă cititorii băștinași de origine evreiască. Peste un an, la 4 februarie 1991, se înființează biblioteca evreiască ce poartă numele poetului și scriitorului evreu, Ițic Mangher. Deschiderea unei biblioteci devine una din importantele etape ale procesului de renaștere a identității naționale evreiești din republică. Apariția bibliotecii evreiești a fost un eveniment unic nu numai pentru RSSM de atunci, dar și pentru URSS în general. În acea perioadă existau mici biblioteci doar la Kiev și Birobijean. După cum afirma directorul bibliotecii Ana Bațmanova, scopul esențial al înființării bibliotecii evreiești este renașterea culturii evreiești în mediul evreilor locali și provocarea unui interes aparte privind istoria, cultura, literatura, tradițiile în contextul intercultural proeminent din Republica Moldova. La mijlocul anilor ’90, fondul bibliotecii conținea 40 de mii de cărți. Activitatea prodigioasă de propășire națională a colectivului Bibliotecii „I. Mangher” culminează cu obținerea unui statut de Centru cultural evreiesc, în anul 1995. Începând chiar cu primii ani de activitate Biblioteca EvreiascăCentrul Cultural evreiesc „I. Mangher” reușește să creeze un fond bogat de cărți, dar să și înființeze un șir de proiecte educative nonformale și de creativitate, cuprinzând diverse categorii de vizitatori: Clubul familiei evreiești, Salonul muzical, Tabăra de vară pentru copii etc. Drept urmare a eforturilor întregii echipe, pe parcursul a 28 de ani, Biblioteca Evreiască „I. Mangher” este una din izvoarele renașterii culturii evreiești din Republica Moldova.